DECIZIE nr. 417 din 26 martie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIuliana Nedelcu – procurorMarieta Safta – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Avram Marcel Gheorghe în Dosarul nr. 2.165/219/2007 al Tribunalului Cluj – Secţia penală.La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza se află în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 3 noiembrie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 2.165/219/2007, Tribunalul Cluj – Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Avram Marcel Gheorghe.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dreptul acuzatului de a nu contribui la propria incriminare impune ca, într-un proces penal, acuzarea să argumenteze învinuirea fără a recurge la probe obţinute prin constrângere sau presiune, contrar voinţei acuzatului. Arată că prin obligarea unei persoane la recoltarea probelor biologice sau testării aerului expirat, în vederea stabilirii alcoolemiei ori a prezenţei de produse sau substanţe stupefiante ori a medicamentelor cu efectesimilare acestora se încalcă dreptul invocat. În opinia autorului excepţiei, în jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la acest text de lege este interpretată greşit decizia de principiu dată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Saunders împotriva Regatului Unit. Se arată că prin această decizie Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu a dispus în niciun fel că sancţionarea penală a refuzului de a preda documente sau probe biologice este conformă cu dreptul inculpatului de a nu contribui la propria incriminare.Tribunalul Cluj – Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată în cauză este neîntemeiată, arătând că textele de lege criticate nu intră în contradicţie cu principiile constituţionale, respectiv cu cele din actele internaţionale invocate, inclusiv prin referirea şi la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în această materie.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 87 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul cuprins: „Refuzul, împotrivirea ori sustragerea conducătorului unui autovehicul sau al unui tramvai ori a instructorului auto, aflat în procesul de instruire, sau a examinatorului autorităţii competente, aflat în timpul desfăşurării probelor practice ale examenului pentru obţinerea permisului de conducere, de a se supune recoltării probelor biologice sau testării aerului expirat, în vederea stabilirii alcoolemiei ori a prezenţei de produse sau substanţe stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.”Se susţine că aceste dispoziţii legale încalcă dreptul la un proces echitabil, prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituţie şi de art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 87 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate atât cu prilejul analizării art. 79 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 în forma anterioară republicării, cât şi ulterior republicării ordonanţei de urgenţă, când a primit o nouă numerotare, prin raportare la prevederi din Legea fundamentală invocate şi în prezenta cauză şi cu motivări similare. Astfel, prin Decizia nr. 456 din 28 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 18 ianuarie 2005, şi Decizia nr. 493 din 29 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 961 din 31 octombrie 2005, precum şi prin Decizia nr. 337 din 3 aprilie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 281 din 26 aprilie 2007, şi Decizia nr. 291 din 11 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 7 aprilie 2008, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate invocată, pentru considerentele acolo reţinute.Deoarece nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele de principiu ale deciziilor mai sus amintite îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.În plus, contrar susţinerilor autorului excepţiei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, referindu-se la dreptul persoanei de a nu se autoincrimina, a statuat că acesta nu este absolut, "nu se extinde la utilizarea datelor ce pot fi obţinute de la acuzat recurgând la puteri coercitive care există independent de voinţa suspectului, de exemplu documente ridicate pe baza unui mandat, prelevări de aer expirat, de sânge şi de urină, ca şi de ţesuturi corporale în vederea analizei ADN-ului" (cazul "Saunders împotriva Regatului Unit", 1996). Aşa fiind, invocarea acestei jurisprudenţe, din perspectiva unei interpretări proprii a autorului excepţiei, nu este de natură să demonstreze neconstituţionalitatea textului legal criticat.Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Avram Marcel Gheorghe în Dosarul nr. 2.165/219/2007 al Tribunalului Cluj – Secţia penală.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 26 martie 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Marieta Safta––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește