DECIZIE nr. 417 din 14 iulie 2005

privind sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (1) şi ale art. 36 din Legea privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, astfel cum a fost modificată ca urmare a Cererii de reexaminare din data de 5 noiembrie 2004 şi a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 217 din 20 aprilie 2005



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorConstantin Doldur – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorDoina Suliman – magistrat-asistent şefCurtea Constituţională a fost sesizată, în temeiul dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţia României şi ale art. 15 din Legea nr. 47/1992 pentru organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, cu privire la neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 28 alin. (1) şi ale art. 36 din Legea privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, astfel cum a fost modificată ca urmare a Cererii de reexaminare din data de 5 noiembrie 2004 şi a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 217 din 20 aprilie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 417 din 18 mai 2005, de către Preşedintele României.Sesizarea a fost trimisă Curţii Constituţionale prin adresa nr. CA/2.495 din 12 iulie 2005 şi formează obiectul Dosarului nr. 594A/2005.Preşedintele României, în ceea ce priveşte competenţa Curţii Constituţionale de a se pronunţa asupra prezentei sesizări, apreciază că "nu este şi nu poate fi limitat numărul de sesizări de neconstituţionalitate, pe care Preşedintele României poate să le formuleze înainte de a promulga o lege, cu atât mai mult cu cât calea trimiterii legii spre reexaminare a fost epuizată în acest caz, iar norma neconstituţională a fost introdusă după ce Curtea Constituţională s-a pronunţat, tocmai pentru a remedia viciul constatat de către aceasta". În consecinţă, "deşi sesizarea se referă la articole din lege asupra cărora Curtea s-a mai pronunţat, nu poate fi considerat că ne aflăm în cazul unui impediment, deoarece norma criticată este diferită de cea supusă anterior controlului de constituţionalitate".În motivarea sesizării Preşedintele României, referindu-se la Decizia Curţii Constituţionale nr. 217 din 20 aprilie 2005, prin care aceasta a respins o „parte din sesizarea de neconstituţionalitate precedentă a Preşedintelui României […], pentru că s-a apreciat că nu poate exista sintagma «minor căsătorit», deoarece reprezintă o contradicţie în termeni”, arată că „Parlamentul a modificat textele declarate neconstituţionale în sensul completării respectivelor dispoziţii cu stabilirea aceluiaşi regim juridic pentru persoanele cu vârsta de peste 18 ani şi pentru «minorii căsătoriţi», în cazul art. 28, şi «minorul căsătorit», la art. 36”.În consecinţă, se apreciază că, în cazul în care "intenţia Parlamentului nu a fost cea de modificare a regimului capacităţii civile a persoanei", folosirea de către legiuitor a sintagmei "minor căsătorit" a creat "o evidentă contradicţie între legea care reglementează capacitatea civilă a persoanei, respectiv Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice şi la persoanele juridice, şi Legea privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, care dispune că minoritatea nu mai este înlăturată prin căsătorie”. Astfel, „această contradicţie legislativă încalcă art. 16 alin. (1) din Constituţia României, care dispune că cetăţenii români sunt egali în faţa legii, pentru că, […] cetăţenii români vor trebui să se supună simultan la două legi ale căror prevederi sunt ireconciliabile”.De asemenea, Preşedintele României apreciază că "în cazul în care s-a dorit modificarea capacităţii civile a persoanei, în sensul că minoritatea să nu mai fie înlăturată prin căsătorie […], dispoziţiile constituţionale încălcate sunt cele referitoare la egalitatea în drepturi, la familie şi la proporţionalitatea unor reglementări prin care se restrânge exerciţiul unor drepturi şi libertăţi, prevăzute de către art. 16, art. 48 şi art. 53 din Constituţia României."Prin urmare, se solicită Curţii Constituţionale declararea ca fiind neconstituţionale a dispoziţiilor art. 28 alin. (1) şi ale art. 36 din Legea privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, "care se referă la «minorii căsătoriţi», sintagma corectă fiind «persoanele cu vârsta mai mică de 18 ani, căsătorite»."CURTEA,examinând sesizarea de neconstituţionalitate, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Prezenta sesizare se referă la dispoziţiile art. 28 alin. (1) şi ale art. 36 din Legea privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, dispoziţii asupra cărora Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr. 217 din 20 aprilie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 417 din 18 mai 2005, constatând că „prevederile art. 28 alin. (1) şi ale art. 36 din Legea privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate sunt neconstituţionale în măsura în care se referă la femeia minoră căsătorită.”Curtea constată însă că normele criticate sunt diferite de cele supuse anterior controlului de constituţionalitate, astfel că, potrivit art. 146 lit. a) din Constituţie şi art. 15 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională este competentă să soluţioneze sesizarea de neconstituţionalitate.Parlamentul a modificat textul declarat neconstituţional, completând art. 28 alin. (1) cu sintagma "minorii căsătoriţi" şi art. 36 cu sintagma "minorul căsătorit", dispoziţiile nou criticate având următorul conţinut:– Art. 28 alin. (1): "Organele poliţiei de frontieră permit cetăţenilor români care au împlinit vârsta de 18 ani şi minorilor căsătoriţi în condiţiile legii, care sunt titulari de documente de călătorie valabile, să iasă de pe teritoriul României dacă nu se află în una dintre situaţiile de limitare a exercitării dreptului la liberă circulaţie în străinătate.";– Art. 36: "(1) Cetăţeanului român care a împlinit vârsta de 18 ani şi minorului căsătorit cu respectarea legii, care şi-au stabilit domiciliul în România, li se anulează, la cerere, menţiunea din paşaportul simplu privind stabilirea domiciliului în străinătate şi li se eliberează carte de identitate, în condiţiile legii.(2) Cetăţeanul român care are domiciliul în străinătate şi a fost returnat în baza unui acord de readmisie sau, după caz, a fost expulzat de pe teritoriul statului de domiciliu are obligaţia ca, în termen de 15 zile de la data intrării în România, să declare autorităţilor competente locul unde şi-a stabilit domiciliul, în condiţiile legii." … În motivarea sesizării de neconstituţionalitate se apreciază că dispoziţiile criticate încalcă următoarele prevederi constituţionale:– Art. 16 alin. (1): "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.";– Art. 48: "(1) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor.(2) Condiţiile de încheiere, de desfacere şi de nulitate a căsătoriei se stabilesc prin lege. Căsătoria religioasă poate fi celebrată numai după căsătoria civilă. … (3) Copiii din afara căsătoriei sunt egali în faţa legii cu cei din căsătorie."; … – Art. 53: "(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii." … Examinând sesizarea de neconstituţionalitate, Curtea constată că legiuitorul face o distincţie clară între starea de fapt reprezentată de vârsta biologică a persoanei şi starea de drept reprezentată de capacitatea de exerciţiu a persoanei care constituie aptitudinea de a dobândi şi exercită drepturile civile şi de a-şi asuma şi executa obligaţiile civile. Aşa se explică faptul că legea recunoaşte existenţa atât a persoanelor majore fără capacitate de exerciţiu (spre exemplu, cei puşi sub interdicţie judecătorească), cât şi a persoanelor care dobândesc capacitatea deplină de exerciţiu, prin excepţie, înainte de împlinirea vârstei de 18 ani, prin căsătorie.Prin urmare, Curtea constată că prin căsătorie minorul dobândeşte capacitatea deplină de exerciţiu, împrumutând statutul juridic civil al majorului.În continuare, se observă că expresia "persoane cu vârsta mai mică de 18 ani" se identifică cu cea de "minori", astfel că sintagma "minor căsătorit" nu reprezintă o contradicţie în termeni, ci operează o distincţie între minorii celibatari şi cei căsătoriţi, sub aspectul capacităţii de exerciţiu.În concluzie, potrivit celor expuse mai sus, Curtea constată că argumentele aduse în susţinerea criticii de neconstituţionalitate nu au suport în nici un text sau principiu constituţional. Astfel, prezenta sesizare nu ridică o problemă de constituţionalitate, ci aspecte ce ţin de opţiunea legiuitorului referitoare la utilizarea terminologiei juridice în cadrul actelor normative pe care le adoptă.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. a) din Constituţie şi al art. 15 din Legea nr. 47/1992 pentru organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Constată că dispoziţiile art. 28 alin. (1) şi ale art. 36 din Legea privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, astfel cum a fost modificată ca urmare a Cererii de reexaminare din data de 5 noiembrie 2004 şi a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 217 din 20 aprilie 2005, sunt constituţionale.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Preşedintelui României şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Deliberarea a avut loc la data de 14 iulie 2005 şi la ea au participat: Ioan Vida, preşedinte, Nicolae Cochinescu, Aspazia Cojocaru, Constantin Doldur, Acsinte Gaspar, Kozsokar Gabor, Petre Ninosu, Ion Predescu, Şerban Viorel Stănoiu, judecători.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent şef,Doina Suliman––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește