DECIZIE nr. 415 din 3 mai 2007

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. 2 lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/1996 privind întărirea disciplinei financiar-valutare



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorKozsokar Gabor – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorTudorel Toader – judecătorIon Tiucă – procurorPatricia Marilena Ionea – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. 2 lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/1996 privind întărirea disciplinei financiar-valutare, excepţie ridicată de Ana Czirjek în Dosarul nr. 1.678/320/2006 (nr. vechi 8.762/7.120/2006) al Judecătoriei Târgu Mureş.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată, sens în care arată că textul de lege criticat nu contravine dispoziţiilor constituţionale invocate de autorul excepţiei.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 9 februarie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 1.678/320/2006 (nr. vechi 8.762/7.120/2006), Judecătoria Târgu Mureş a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. 2 lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/1996 privind întărirea disciplinei financiar-valutare. Excepţia a fost ridicată de Ana Czirjek într-o cauză ce are ca obiect plângerea formulată împotriva Procesului-verbal de contravenţie seria F nr. 0125200 din 11 iulie 2006 întocmit de Garda Financiară Mureş.În motivarea excepţiei autorul acesteia susţine că prin stabilirea unui plafon maxim al plăţilor în numerar pe care le pot efectua persoanele juridice şi prin sancţionarea cu amenzi disproporţional de mari a depăşirii acestui plafon se acţionează în folosul băncilor şi al statului, încălcându-se principiul egalităţii în drepturi. În urma acestei discriminări, băncile câştigă, iar agenţii economici pierd. Totodată, această reglementare legală împiedică exercitarea activităţii economice şi libera iniţiativă, reprimându-se voinţa agentului economic de a-şi stinge obligaţiile şi de a-şi încasa creanţele în modul pe care îl consideră cel mai potrivit.Judecătoria Târgu Mureş apreciază că excepţia ridicată nu este întemeiată, întrucât dispoziţiile de lege criticate se aplică fără nicio distincţie între persoanele juridice de drept public sau de drept privat. Cât priveşte faptul că băncile primesc un comision pentru plăţile efectuate prin decont bancar, arată că acest lucru ţine de specificul activităţii bancare şi reprezintă o plată a serviciilor efectuate, acest aspect nefiind contrar Constituţiei şi neinstituind vreo discriminare. De asemenea, arată că accesul la o activitate economică şi libera iniţiativă se exercită în condiţiile legii.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că principiul egalităţii nu înseamnă uniformitate, iar situaţii diferite pot impune şi justifică instituirea unor regimuri juridice diferite. De asemenea, arată că art. 16 alin. (1) din Constituţie se adresează cetăţenilor, iar nu persoanelor juridice în raporturile cu alte persoane juridice. Cât priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile art. 45 din Constituţie, consideră că, de fapt, autorul excepţiei are în vedere aspecte de aplicare a legii, întrucât art. 5 alin. 2 lit. c) şi art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 15/1996 permit o largă marjă de apreciere din partea autorităţilor publice a sancţiunii ce poate fi aplicată.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, având în vedere că acestea nu instituie un tratament juridic diferenţiat pentru agenţii economici, ci se aplică tuturor în aceleaşi condiţii. De asemenea, arată că accesul persoanei la o activitate economică şi libera iniţiativă sunt garantate de Constituţie numai dacă se exercită în condiţiile legii.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 5 alin. 2 lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/1996 privind întărirea disciplinei financiar-valutare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 31 ianuarie 1996, aprobată prin Legea nr. 131/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 264 din 28 octombrie 1996, aşa cum au fost modificate prin Ordonanţa Guvernului nr. 26/1997 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 din 26 august 1997, şi aprobată cu modificări prin Legea nr. 88/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 29 aprilie 1998, precum şi prin Ordonanţa Guvernului nr. 94/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 din 31 august 2004, aprobată prin Legea nr. 507/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.080 din 19 noiembrie 2004.Acest text de lege are următorul conţinut:Art. 5 alin. 2 lit. c): "Prin excepţie de la prevederile alineatului precedent persoanele juridice pot efectua plăţi în numerar în următoarele cazuri: […]c) plăţi către persoane juridice în limita unui plafon zilnic maxim de 100.000.000 lei, plăţile către o singură persoană juridică fiind admise în limita unui plafon zilnic în sumă de 50.000.000 lei. Sunt interzise plăţile fragmentate în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii, pentru facturile a căror valoare este mai mare de 50.000.000 lei. Se admit plăţi către o singură persoană juridică în limita unui plafon zilnic în numerar în sumă de 100.000.000 lei, în cazul plăţilor către reţelele de magazine de tipul Cash amp; Carry, care sunt organizate şi funcţionează în baza legislaţiei în vigoare. Sunt interzise plăţile fragmentate în numerar către astfel de magazine, pentru facturile a căror valoare este mai mare de 100.000.000 lei." … În opinia autorului excepţiei, dispoziţiile de lege criticate încalcă următoarele prevederi constituţionale: art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi art. 45 privind libertatea economică.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că reglementarea legală a condiţiilor în care persoanele juridice pot efectua zilnic plăţi în numerar s-a impus pentru întărirea disciplinei financiare, prevenirea evaziunii fiscale, cât şi pentru asigurarea circulaţiei monetare în condiţii optime. Aceste reglementări asigură îndeplinirea obligaţiei statului, prevăzute de art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituţie, de a asigura "protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară".Dispoziţiile de lege criticate se aplică în mod egal tuturor persoanelor juridice care efectuează plăţi şi încasări în numerar, fără privilegii şi fără discriminări. Băncile, ca mijlocitori de plăţi şi încasări între agenţi economici, nu se află în aceeaşi situaţie cu celelalte persoane juridice, iar comisionul reprezintă o plată pentru serviciile efectuate. În ceea ce priveşte pretinsa poziţie privilegiată a statului, Curtea constată că art. 5 alin. 2 lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/1996 nu creează o situaţie privilegiată pentru stat, ci asigură îndeplinirea obligaţiilor constituţionale ce revin acestuia.În sfârşit, Curtea reţine că, potrivit prevederilor art. 45 din Constituţie, accesul persoanei la o activitate economică şi libera iniţiativă pot fi exercitate numai în condiţiile legii. Or, dispoziţiile legale supuse controlului de constituţionalitate nu îngrădesc în niciun fel exerciţiul dreptului de acces la o activitate economică şi nici al liberei iniţiative, reglementând doar condiţiile în care pot fi efectuate plăţile şi încasările în numerar.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. 2 lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/1996 privind întărirea disciplinei financiar-valutare, excepţie ridicată de Ana Czirjek în Dosarul nr. 1.678/320/2006 (nr. vechi 8.762/7.120/2006) al Judecătoriei Târgu Mureş.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 mai 2007.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Patricia Marilena Ionea–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește