DECIZIE nr. 414 din 7 aprilie 2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2006 privind unele măsuri pentru asigurarea bunei funcţionări a instanţelor judecătoreşti şi parchetelor şi pentru prorogarea unor termene, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 154/2007 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 137/2008 pentru prorogarea unor termene



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorIoana Marilena Chiorean – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2006 privind unele măsuri pentru asigurarea bunei funcţionări a instanţelor judecătoreşti şi parchetelor şi pentru prorogarea unor termene, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 154/2007 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 137/2008 pentru prorogarea unor termene, excepţie ridicată de Ridy Iosif Carol în Dosarul nr. 5.962/271/2007 al Judecătoriei Oradea – Secţia civilă.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza este în stare de judecată.Preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 31 mai 2010, pronunţată în Dosarul nr. 5.962/271/2007, Judecătoria Oradea – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2006 privind unele măsuri pentru asigurarea bunei funcţionări a instanţelor judecătoreşti şi parchetelor şi pentru prorogarea unor termene, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 154/2007 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 137/2008 pentru prorogarea unor termene. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de intimatul Ridy Iosif Carol, prin mandatar, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale, deoarece, pe de-o parte, ordonanţele Guvernului criticate au fost adoptate fără a exista situaţii extraordinare a căror reglementare să nu poată fi amânată, iar, pe de altă parte, acestea încalcă accesul liber la justiţie.Judecătoria Oradea – Secţia civilă consideră că prevederile de lege criticate sunt constituţionale, deoarece prorogarea unor termene în vederea unei bune administrări a justiţiei ca serviciu public s-a făcut ţinând seama de gravele consecinţe de ordin procedural care ar putea apărea în activitatea de judecată din cauza inexistenţei suportului tehnic necesar şi care ar putea fi invocate în cadrul proceselor pe rolul instanţelor judecătoreşti.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile:– Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2006 privind unele măsuri pentru asigurarea bunei funcţionări a instanţelor judecătoreşti şi parchetelor şi pentru prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 30 iunie 2006, aprobată cu modificări prin Legea nr. 77/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 227 din 7 aprilie 2009;– Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 154/2007 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 883 din 21 decembrie 2007, aprobată prin Legea nr. 127/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 413 din 2 iunie 2008;– Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 137/2008 pentru prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 745 din 4 noiembrie 2008, aprobată prin Legea nr. 100/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 15 aprilie 2009.Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că aceste prevederi de lege contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 – Statul român, art. 2 alin. (2) privind suveranitatea, art. 15 alin. (1) privind universalitatea, art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1)-(3) privind liberul acces la justiţie, art. 52 alin. (3) – Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 53 alin. (1) privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 54 privind fidelitatea faţă de ţară, art. 73 alin. (3) privind domeniul de reglementare al legilor organice, art. 82 alin. (2) privind validarea mandatului şi depunerea jurământului de către Preşedintele României, art. 108 alin. (3) şi (4) privind hotărârile şi ordonanţele Guvernului, art. 115 alin. (6) privind delegarea legislativă, art. 124 privind independenţa justiţiei, art. 125 alin. (3) privind incompatibilităţile judecătorilor, art. 126 alin. (1) şi (2) privind instanţele judecătoreşti şi art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:Cu privire la dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2006, precum şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 137/2008, Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate este nemotivată, deoarece simpla enumerare în susţinerea acesteia a unor prevederi constituţionale pretins încălcate nu este de natură să satisfacă exigenţele art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „Sesizările trebuie făcute în formă scrisă şi motivate”.În ceea ce priveşte Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 154/2007, prin care s-a dispus prorogarea termenului prevăzut la art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente până la data de 1 ianuarie 2009, astfel cum a fost aprobată prin Legea nr. 127/2008, Curtea a constatat că aceasta şi-a încetat aplicabilitatea, iar încetarea aplicabilităţii unui act normativ atrage o soluţie de inadmisibilitate în conformitate cu prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 703 din 5 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 12 iunie 2009, şi Decizia nr. 335 din 3 aprilie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 15 mai 2007, încetarea aplicabilităţii unui act normativ atrage o soluţie de inadmisibilitate în conformitate cu prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.De altfel, în acelaşi sens, Curtea s-a mai pronunţat asupra prevederilor de lege ce formează obiectul prezentei excepţii de neconstituţionalitate, prin raportare la aceleaşi dispoziţii din Constituţie invocate şi în prezenta cauză, prin Decizia nr. 1.559 din 7 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 11 februarie 2011, Curtea respingând ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a acestora, excepţie invocată de acelaşi mandatar ca şi cel din prezenta cauză.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2006 privind unele măsuri pentru asigurarea bunei funcţionări a instanţelor judecătoreşti şi parchetelor şi pentru prorogarea unor termene, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 154/2007 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 137/2008 pentru prorogarea unor termene, excepţie ridicată de Ridy Iosif Carol în Dosarul nr. 5.962/271/2007 al Judecătoriei Oradea – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 7 aprilie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiorean––––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește