DECIZIE nr. 414 din 6 noiembrie 2003

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/1999 privind protecţia socială a persoanelor ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 312/2001



Nicolae Popa – preşedinteCostică Bulai – judecătorNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorLucian Stângu – judecătorIoan Vida – judecătorAurelia Popa – procurorClaudia Miu – prim-magistrat asistentPe rol se află dezbaterea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/1999 privind protecţia socială a persoanelor ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 312/2001, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Melana” – S.A. din Săvineşti.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca fiind neîntemeiată, deoarece prevederile legale criticate pentru neconstituţionalitate nu aduc atingere principiului constituţional al egalităţii în drepturi a cetăţenilor, întrucât acesta se aplică tuturor persoanelor ce urmează să fie disponibilizate. Cu privire la Hotărârea Guvernului nr. 1.105/2002 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară, arată că aceasta nu poate face obiectul controlului de constituţionalitate, iar în ceea ce priveşte susţinerea referitoare la încălcarea dispoziţiilor art. 48 alin. (1) [devenit art. 52 alin. (1)] şi ale art. 150 [devenit art. 154 din Constituţie] apreciază că acestea nu au legătură cu cauza.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 23 mai 2003, pronunţată în Dosarul nr. 975/C/2003, Tribunalul Neamţ – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/1999 privind protecţia socială a persoanelor ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială „Melana” – S.A. din Săvineşti într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei formulate de foşti salariaţi ai societăţii comerciale anterior menţionate, prin care solicită acordarea plăţilor compensatorii, calculate în raport cu nivelul actual al „salariului minim brut pe ţară” prevăzut la art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 1.105/2002.În motivarea excepţiei se susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, întrucât prin disponibilizările efectuate în anul 1999, în cadrul concedierilor colective, "media salariului pe societate era de 1.150.900 lei, când salariul minim pe economie era de 400.000 lei, iar la data disponibilizării petenţilor "salariul minim pe economie este de 2.500.000 lei, cu o creştere de peste şase ori faţă de anul 1999", situaţie care creează discriminări între salariaţii disponibilizaţi prin concedieri colective în anul 1999, în ceea ce priveşte plăţile compensatorii. Se consideră că aceleaşi dispoziţii legale sunt contrare prevederilor art. 48 alin. (1) din Constituţie, deoarece disponibilizaţii au fost prejudiciaţi datorită faptului că pentru stabilirea "salariului de bază brut pe ţară" nu s-a corelat Hotărârea Guvernului nr. 1.105/2002 cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/1999. Se mai susţine că pentru aceleaşi motive sunt încălcate şi dispoziţiile art. 150 din Constituţie.Tribunalul Neamţ – Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/1999 nu instituie un regim discriminatoriu între salariaţii disponibilizaţi în etapele anterioare şi contestatorii din dosarul în cadrul căruia a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, care au fost disponibilizaţi la data de 1 aprilie 2003. Drepturile salariale ale persoanelor disponibilizate se stabilesc fără discriminări sau privilegii, întrucât art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/1999 nu precizează cuantumul lunar al salariului net pe unitate, ci dispune generic.Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece textul criticat reglementează în mod generic modul de determinare a cuantumului plăţilor compensatorii, iar elementele pe baza cărora se calculează salariul mediu pe unitate sunt reglementate de Hotărârea Guvernului nr. 624/1999, aceste elemente incluzând componente ale salariului de bază. Evoluţia salariului minim brut pe ţară, reglementat prin hotărâri ale Guvernului, are influenţă asupra cuantumului plăţii compensatorii la data disponibilizării prin concedieri colective, deoarece nivelul salariilor de bază, în funcţie de care se stabileşte salariul net pe unitatea din care sunt disponibilizaţi salariaţii, nu poate fi mai mic decât nivelul salariului minim brut pe ţară. Astfel fiind, textul criticat nu contravine dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, invocându-se în sprijinul acestei susţineri şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, care a statuat în mod constant că, „dacă la situaţii egale trebuie să se aplice un tratament egal, la situaţii diferite tratamentul nu poate fi decât diferit”. În ceea ce priveşte art. 48 alin. (1) şi art. 150 din Constituţie, pretins încălcate de dispoziţia legală ce face obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, acestea nu au incidenţă în cauză.Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, pentru următoarele motive:Dispoziţia legală criticată nu este contrară prevederilor art. 16 din Constituţie, deoarece legiuitorul poate reglementa în mod diferit, în perioade diferite şi în funcţie de posibilităţile existente, drepturile ce se acordă unor categorii de cetăţeni. Astfel, stabilirea drepturilor materiale şi a altor ajutoare de aceeaşi natură acordate aceloraşi categorii de cetăţeni în acelaşi cuantum, în perioade diferite şi prin acte normative diferite, nu este de natură să creeze nici privilegii şi nici discriminări. Criticile de neconstituţionalitate întemeiate pe prevederile art. 48 alin. (1) şi ale art. 150 din Constituţie nu sunt relevante, neavând incidenţă în cauză.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, republicată, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/1999 privind protecţia socială a persoanelor ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 din 29 iunie 1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 312/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 6 iulie 2001, prevederi care au următorul conţinut:Art. 28. – "Plata compensatorie reprezintă o sumă neimpozabilă al cărei cuantum lunar este egal cu salariul mediu net pe unitate, realizat în luna anterioară disponibilizării." Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile criticate încalcă prevederile art. 16 alin. (1) şi (2), art. 48 alin. (1) şi ale art. 150 din Constituţie, care, ulterior sesizării, a fost modificată şi completată prin Legea de revizuire a Constituţiei României nr. 429/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003, republicată de Consiliul Legislativ, în temeiul art. 152 din Constituţie, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, cu reactualizarea denumirilor şi dându-se textelor o nouă numerotare, al căror conţinut este următorul:Art. 16 alin. (1): "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.(2) Nimeni nu este mai presus de lege." … Art. 52 alin. (1): "Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei."Art. 154: "(1) Legile şi toate celelalte acte normative rămân în vigoare, în măsura în care nu contravin prezentei Constituţii.(2) Consiliul Legislativ, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a legii sale de organizare, va examina conformitatea legislaţiei cu prezenta Constituţie şi va face Parlamentului sau, după caz, Guvernului, propuneri corespunzătoare." … Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională reţine că dispoziţiile criticate nu sunt contrare dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, republicată, deoarece reglementează doar criteriile de determinare a întinderii plăţilor compensatorii, fără să stabilească aplicarea unor tratamente juridice diferite la situaţii egale, care să aibă semnificaţia instituirii unor privilegii sau discriminări prin modul de calcul al drepturilor cuvenite. De asemenea, Curtea reţine că elementele pe baza cărora se calculează salariul pe unitate nu sunt reglementate prin ordonanţa de urgenţă criticată, ci prin Hotărârea Guvernului nr. 624/1999 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/1999 privind protecţia socială a persoanelor ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective, iar ulterior, prin Hotărârea Guvernului nr. 1.105/2002 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară. Or, hotărârile Guvernului sunt acte normative care sunt excluse de la controlul de constituţionalitate.În ceea ce priveşte critica referitoare la faptul că s-a stabilit salariului brut pe ţară fără să se coreleze dispoziţiile criticate cu cele ale Hotărârii Guvernului nr. 1.105/2002, Curtea constată că este neîntemeiată, urmând să fie respinsă, deoarece acest aspect de tehnică legislativă nu poate face obiectul controlului de constituţionalitate. În acelaşi sens s-a pronunţat, în mod constant, Curtea Constituţională, de exemplu prin Decizia nr. 151 din 12 octombrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 7 ianuarie 2000.De asemenea, urmează să fie respinsă şi critica privind încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 52 alin. (1) referitoare la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică şi ale art. 154 referitoare la conflictul temporal de legi, întrucât se constată că prevederile criticate nu cad sub sfera de incidenţă a acestor dispoziţii constituţionale.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicată, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al art. 23 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/1999 privind protecţia socială a persoanelor ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 312/2001, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Melana” – S.A. din Săvineşti în Dosarul nr. 975/C/2003 al Tribunalului Neamţ – Secţia civilă.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 noiembrie 2003.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAPrim-magistrat asistent,Claudia Miu──────────────

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește