DECIZIE nr. 412 din 6 noiembrie 2003

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 109 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe



Nicolae Popa – preşedinteCostică Bulai – judecătorNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorLucian Stângu – judecătorIoan Vida – judecătorAurelia Popa – procurorGabriela Dragomirescu – magistrat-asistent şefPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 109 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Panorama Birotica” – S.R.L. din Oradea în Dosarul nr. 5.135/LC/2000 al Tribunalului Bihor – Secţia comercială şi de contencios administrativ.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca fiind neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 24 aprilie 2003, pronunţată în Dosarul nr. 5.135/LC/2000, Tribunalul Bihor – Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 109 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Panorama Birotica” – S.R.L. din Oradea într-o cauză comercială.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că art. 109 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 încalcă prevederile art. 16 alin. (1), ale art. 41 alin. (7) şi ale art. 53 alin. (1) din Constituţie. În acest sens, se arată că, prin obligarea fabricanţilor sau importatorilor de aparate ce permit reproducerea operelor fixate pe suport grafic sau analog la plata remuneraţiei compensatorii pentru copia privată, se creează o inechitate între aceştia şi utilizatorii aparaturii în cauză, care sunt absolviţi de plată. Se consideră că în felul acesta se încalcă art. 16 din Constituţie. Se mai arată că obligarea la plata remuneraţiei compensatorii echivalează cu o confiscare datorită unei prezumţii absolute de culpă în sarcina fabricanţilor şi a importatorilor, fiind încălcat astfel art. 41 alin. (7) din Constituţie. Nu sunt formulate motive prin care să se arate în ce constă încălcarea art. 53 alin. (1) din Constituţie.Tribunalul Bihor – Secţia comercială şi de contencios administrativ apreciază că excepţia ridicată este neîntemeiată. În acest sens se arată că textul de lege criticat nu instituie o taxă sau un impozit şi nu implică nici o diferenţă de tratament între fabricanţi sau importatori, pe de o parte, şi utilizatori, pe de altă parte, nefiind încălcate deci prevederile art. 53 alin. (1) şi nici cele ale art. 16 alin. (1) din Constituţie. În ceea ce priveşte invocarea încălcării art. 41 alin. (7), se consideră că acesta nu este incident în cauză.Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată. Arată că prin dispoziţiile de lege criticate nu se încalcă prevederile art. 53 alin. (1) din Constituţie, întrucât remuneraţia compensatorie pentru copia privată nu se încadrează în categoria impozitelor, ea reprezentând o "redevenţă echitabilă, (…) o compensaţie cuvenită pentru imposibilitatea autorilor de a-şi exercită dreptul patrimonial exclusiv de exploatare şi utilizare a operei lor, prin punerea în circulaţie a aparatelor, destinate în mod manifest unei asemenea exploatări şi utilizări".În ceea ce priveşte încălcarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, apreciază că textele de lege criticate nu instituie un tratament diferit între fabricanţii şi importatorii de aparate ce permit reproducerea operelor fixate pe suport grafic sau analog, pe de o parte, şi utilizatorii de astfel de aparate, pe de altă parte. În legătură cu susţinerile privind încălcarea dispoziţiilor art. 41 alin. (7) din Constituţie, consideră că acestea nu au incidenţă în cauză.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 109 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, prevederi care au următorul cuprins:– Art. 109 alin. (2): "Remuneraţia prevăzută la alin. (1) va fi plătită de fabricanţii sau importatorii de aparate ce permit reproducerea operelor fixate pe suport grafic sau analog. Remuneraţia se va plăti în momentul punerii în circulaţie pe teritoriul naţional a acestor aparate şi va reprezenta 5% din preţul de vânzare al aparatelor fabricate în ţară, respectiv 5% din valoarea înscrisă în documentele vamale pentru aparatele importate."În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, aceste dispoziţii legale contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1), ale art. 41 alin. (7) şi ale art. 53 alin. (1). Potrivit Constituţiei republicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, cu reactualizarea denumirilor şi renumerotarea textelor, art. 41 alin. (7) a devenit art. 44 alin. (8), iar art. 53 alin. (1) a devenit art. 56 alin. (1). Aceste dispoziţii constituţionale au următorul conţinut:– Art. 16 alin. (1): "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.";– Art. 44 alin. (8): "Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.";– Art. 56 alin. (1): "Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice."Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea constată că prevederile art. 109 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate, între alte texte din Constituţie, şi prin raportare la art. 16 alin. (1) din aceasta.Astfel, prin Decizia nr. 180 din 10 octombrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 642 din 8 decembrie 2000, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate, statuând că textele de lege criticate sunt constituţionale. Cu acel prilej Curtea a reţinut că remuneraţia compensatorie pentru copia privată este „un drept patrimonial rezultând din dreptul de proprietate intelectuală al titularilor dreptului de autor sau al drepturilor conexe”, iar nu „o taxă impusă unei anumite categorii de comercianţi şi care reprezintă o înăsprire a obligaţiilor fiscale”. Mai mult, ea are caracterul unei „remuneraţii echitabile, sub forma unei taxe, aplicată asupra preţului de vânzare al suporturilor şi aparatelor fabricate în ţară, respectiv asupra valorii înscrise în documentele organelor vamale pentru suporturile şi aparatele importate. Caracterul echitabil al remuneraţiei compensatorii rezultă din faptul că aceasta are valoarea unei contraprestaţii pentru activitatea creatoare a unor persoane fizice sau juridice de drept privat, activitate pusă în slujba unor terţi, care în acest fel pot să apară în calitate de debitori”. Prin aceeaşi decizie Curtea nu a reţinut susţinerile privind încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, dat fiind că art. 109 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 nu instituie un tratament diferit între subiecţii cărora li se aplică textul.Cele statuate prin decizia menţionată, precum şi considerentele pe care aceasta s-a întemeiat îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză, deoarece nu au fost aduse elemente noi de natură să determine schimbarea soluţiei.În ceea ce priveşte invocarea încălcării art. 44 alin. (8) din Constituţie, se constată că prevederile acestui text constituţional nu sunt incidente în cauză şi, în consecinţă, critica nu poate fi reţinută.În legătură cu încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 56 alin. (1) din Constituţie, Curtea constată că autorul excepţiei nu formulează critici din care să rezulte în ce constă această încălcare, astfel încât aceasta nu se poate pronunţa.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 109 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Panorama Birotica” – S.R.L. din Oradea în Dosarul nr. 5.135/LC/2000 al Tribunalului Bihor – Secţia comercială şi de contencios administrativ.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 noiembrie 2003.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent şef,Gabriela Dragomirescu–––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește