Informatii Document
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 342 din 21 mai 2007
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act | |
Nu exista actiuni induse de acest act | |
Acte referite de acest act: | |
Nu exista acte care fac referire la acest act | |
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 34/2002 privind accesul la reţelele publice de comunicaţii electronice şi la infrastructura asociată, precum şi interconectarea acestora
Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorTudorel Toader – judecătorIon Tiucă – procurorMarieta Safta – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 34/2002 privind accesul la reţelele publice de comunicaţii electronice şi la infrastructura asociată, precum şi interconectarea acestora, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Orange România” – S.A. în Dosarul nr. 28.209/2/2004 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepţiei, avocat Ciprian Donţu. Partea Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei este reprezentată prin consilier juridic Elena Creţu.Magistratul-asistent referă Curţii că partea Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei a depus la dosarul cauzei concluzii scrise, prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.Având cuvântul, reprezentantul autoarei excepţiei solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată, dezvoltând argumentele expuse în motivarea acesteia.Consilierul juridic Elena Creţu solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, referindu-se şi la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că textul de lege criticat nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 16 noiembrie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 28.209/2/2004, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 34/2002 privind accesul la reţelele publice de comunicaţii electronice şi la infrastructura asociată, precum şi interconectarea acestora, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Orange România” – S.A. în dosarul menţionat.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că stabilirea, prin textul legal criticat, a dreptului Autorităţii Naţionale de Reglementare în Comunicaţii, instituţie aflată în subordinea Guvernului, de a aplica sancţiuni operatorilor pentru faptele prevăzute de lege echivalează cu a conferi acesteia dreptul de a înfăptui justiţia, în contradicţie cu dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi art. 126 alin. (1) din Constituţie. Calificarea acţiunilor sau inacţiunilor operatorilor drept acte ilicite, precum şi aplicarea unei amenzi administrative fără o procedură contradictorie contravin, în opinia autoarei excepţiei, şi dispoziţiilor art. 24 din Constituţie. În sfârşit, se arată că dreptul conferit unei autorităţi administrative de a aplica sancţiuni administrative pentru fapte care nu sunt calificate de lege drept contravenţie sau abatere disciplinară încalcă şi principiul legalităţii, deoarece agentul puterii executive nu creează legea, ci doar o aplică.Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece textul atacat este constituţional.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat nu încalcă prevederile constituţionale invocate de autoarea excepţiei. Se face referire şi la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.Avocatul Poporului consideră că excepţia este neîntemeiată, arătând că raţiunea reglementării criticate vizează modalitatea de constrângere a operatorilor de reţele de comunicaţii electronice de a respecta cadrul legislativ în care această autoritate are responsabilităţi, iar sancţionarea cu amendă a refuzului de a furniza în mod complet şi corect informaţiile prevăzute de această ordonanţă reprezintă o opţiune a Parlamentului, ca unică autoritate legiuitoare.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 19 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 34/2002 privind accesul la reţelele publice de comunicaţii electronice şi la infrastructura asociată, precum şi interconectarea acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 2 februarie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 527/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 602 din 14 august 2002, având următoarea redactare:– Art. 19 alin. (1) lit. a): "(1) Autoritatea de reglementare poate obliga, prin decizie, operatorii la plata unor amenzi administrative în sumă de până la 30.000.000 lei pentru fiecare zi de întârziere, calculată de la data stabilită prin decizie, pentru a-i determina:a) să furnizeze în mod complet şi corect, în conformitate cu solicitarea scrisă a autorităţii de reglementare, informaţiile care le-au fost cerute conform prevederilor art. 11 alin. (3), art. 13 alin. (3) sau ale art. 17 alin. (1), precum şi orice alte informaţii cerute în mod neechivoc de autoritatea de reglementare în aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe." … Textele constituţionale considerate a fi încălcate sunt cele ale art. 1 alin. (4) privind separaţia şi echilibrul puterilor în stat, ale art. 24 privind Dreptul la apărare şi ale art. 126 referitor la Instanţele judecătoreşti.Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea constată că textul de lege criticat în prezenta cauză a mai fost supus controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi norme constituţionale şi convenţionale invocate şi în prezenta cauză şi cu o motivare similară.Astfel, prin Decizia nr. 160 din 28 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 273 din 27 martie 2006, instanţa de contencios constituţional a statuat, pentru argumentele acolo reţinute, că dispoziţiile art. 19 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 34/2002 privind accesul la reţelele publice de comunicaţii electronice şi la infrastructura asociată, precum şi interconectarea acestora nu încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (4) referitoare la separaţia şi echilibrul puterilor în stat, ale art. 24 privind dreptul la apărare şi ale art. 126 referitoare la instanţele judecătoreşti.Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a modifica jurisprudenţa Curţii în materie, soluţia şi considerentele ce au stat la baza deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 34/2002 privind accesul la reţelele publice de comunicaţii electronice şi la infrastructura asociată, precum şi interconectarea acestora, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Orange România” – S.A. în Dosarul nr. 28.209/2/2004 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 mai 2007.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Marieta Safta________