DECIZIE nr. 410 din 26 martie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108^5 alin. 3 din Codul de procedură civilă



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorCarmen-Cătălina Gliga – procurorMarieta Safta – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108^5 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Simona Mocian în Dosarul nr. 921/320/2007 al Judecătoriei Târgu Mureş şi de instanţa de judecată, din oficiu, în Dosarul nr. 6.217/110/2008 al Curţii de Apel Bacău – Secţia civilă, minori şi familie, conflicte de muncă şi asigurări sociale.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea, având în vedere că excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 2.176 D/2008 şi nr. 2.790 D/2008 au obiect identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării dosarelor.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.790 D/2008 la Dosarul nr. 2.176 D/2008, care a fost primul înregistrat.Cauza se află în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, făcând trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin încheierile din 9 octombrie 2008 şi 25 noiembrie 2008, pronunţate în dosarele nr. 921/320/2007 şi nr. 6.217/110/2008, Judecătoria Târgu Mureş şi, respectiv, Curtea de Apel Bacău – Secţia civilă, minori şi familie, conflicte de muncă şi asigurări sociale au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108^5 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Simona Mocian şi, respectiv, instanţa de judecată, din oficiu.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textul de lege criticat este neconstituţional, deoarece cererea de reexaminare a amenzii judiciare este adresată aceluiaşi judecător care a dispus măsura de sancţionare. Prin faptul că singura posibilitate oferită de legiuitor în această materie este o cerere de reexaminare, şi nicidecum o cale de atac prin care să poată fi valorificate legalitatea şi temeinicia hotărârilor judecătoreşti, sunt îngrădite dreptul fundamental al oricărui cetăţean la un proces echitabil şi la un recurs efectiv, precum şi dreptul la apărare, în situaţia în care este amendat avocatul uneia dintre părţile în proces. Instanţa de judecată care a ridicat excepţia din oficiu arată că textul de lege criticat este neconstituţional, în măsura în care prin "instanţa de judecată ori preşedintele instanţei de executare care a aplicat amenda sau despăgubirea" se înţelege acelaşi complet de judecată (aceiaşi magistraţi) care a aplicat sancţiunea. Aceasta întrucât, dacă în cazurile prevăzute de art. 24 din Codul de procedură civilă, judecătorul este incompatibil să judece calea de atac, la fel şi în speţă, el nu poate soluţiona o cerere de reexaminare asupra unei amenzi pe care a aplicat-o, dezinvestindu-se prin soluţia dată cererii deduse judecăţii.Judecătoria Târgu Mureş apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că textul de lege criticat constituie o garanţie instituită pentru a asigura efectivitatea completă a autorităţii instanţei de judecată în raport cu ceilalţi participanţi la procesul civil.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Avocatul Poporului consideră că textul de lege ce face obiectul excepţiei este constituţional, invocând şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 108^5 alin. 3 din Codul de procedură civilă, având următorul cuprins: "Cererea se soluţionează prin încheiere irevocabilă, dată în camera de consiliu, de către instanţa de judecată ori de preşedintele instanţei de executare care a aplicat amenda sau despăgubirea."Dispoziţiile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 privind dreptul la apărare şi ale art. 129 privind folosirea căilor de atac, cu raportare la art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului instanţei de contencios constituţional în raport cu aceleaşi dispoziţii constituţionale şi faţă de critici similare. În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 170 din 15 aprilie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 13 mai 2004, Decizia nr. 547 din 18 octombrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.030 din 21 noiembrie 2005, Decizia nr. 260 din 20 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 7 mai 2007, şi Decizia nr. 836 din 8 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 7 august 2008, prin care Curtea a respins, pentru considerentele acolo reţinute, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108^5 alin. 3 din Codul de procedură civilă.Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele deciziilor mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.În ceea ce priveşte aspectele referitoare la modul de interpretare a textului ce face obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, acestea nu intră în competenţa Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată.Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108^5 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Simona Mocian în Dosarul nr. 921/320/2007 al Judecătoriei Târgu Mureş şi de instanţa de judecată, din oficiu, în Dosarul nr. 6.217/110/2008 al Curţii de Apel Bacău – Secţia civilă, minori şi familie, conflicte de muncă şi asigurări sociale.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 26 martie 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Marieta Safta_______

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește