DECIZIE nr. 41*) din 7 iulie 1993

Mihai Constantinescu – preşedinteAntonie Iorgovan – judecătorViorel Mihai Ciobanu – judecătorGabriela Dragomirescu – magistrat-asistent––––Notă …
*) Rămasă definitivă prin nerecurare.Completul de judecată, convocat potrivit prevederilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constata:Prin Încheierea nr. 1 din 29 aprilie 1993, Judecătoria Medias, judeţul Sibiu, a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, invocată de Şerban Paulina, reclamanta în Dosarul C nr. 1325/1993, în contradictoriu cu Comisia judeteana Sibiu de aplicare a Legii fondului funciar. În memoriu depus de reclamanta pentru susţinerea excepţiei se arata, în esenta, ca art. 11 din Legea nr. 18/1991 stabileşte o jurisdicţie specială anterioară Constituţiei, astfel încât, după intrarea acesteia în vigoare, este abrogat, fiind contrar prevederilor art. 125 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora justiţia se realizează prin Curtea Suprema de Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti.Exprimandu-şi opinia, Judecătoria Medias, prin Încheierea nr. 1 din 29 aprilie 1993, arata ca atât comisiile locale, cat şi cele judeţene, organizate potrivit Legii nr. 18/1991, au atribuţii limitate la procedura de constituire şi reconstituire a dreptului de proprietate, întocmind în acest sens acte cu caracter tehnico-administrativ. De asemenea, în opinia instanţei, atributia comisiilor judeţene de a rezolva plângerile formulate împotriva hotărârilor comisiilor locale „nu le conferă acestora un caracter de veriga a organelor de justiţie”.Pentru argumentarea excepţiei de neconstituţionalitate, reclamanta a mai invocat şi faptul ca ar exista o similitudine între comisiile reglementate de Legea nr. 18/1991 şi fostele comisii de judecată.Instanţa, prin încheierea sus-menţionată, a reţinut ca între comisiile ce funcţionează în baza Legii nr. 18/1991 şi fostele comisii de judecată nu exista nici o legătură şi nici un temei de apropiere.Aplicând dispoziţiile art. 12 alin. 4 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii s-au solicitat, cu adresa din 3 iunie 1993, puncte de vedere celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului.Exprimandu-şi punctul de vedere, Guvernul considera ca soluţionarea excepţiei nu este de competenţa Curţii Constituţionale întrucât se referă la o lege anterioară Constituţiei, iar cu privire la excepţie îşi însuşeşte motivarea Judecătoriei Medias, adaugand ca, prin instituirea controlului judecătoresc asupra hotărârii comisiei judeţene, este asigurat accesul la justiţie al celui nemulţumit, asa cum impune art. 21 şi, respectiv, art. 125 din Constituţie.Camera Deputaţilor şi Senatul nu şi-au exprimat punctul de vedere.CURTEA CONSTITUŢIONALĂ,luând act de susţinerile reclamantei şi de opinia instanţei de judecată, de punctul de vedere exprimat de Guvern şi de raportul prezentat de judecătorul-raportor şi având în vedere dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 18/1991, art. 21, art. 125 şi art. 150 alin. (1) din Constituţie, precum şi prevederile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:În legătură cu competenţa de soluţionare a excepţiei, Curtea constata ca aceasta intră în atribuţiile sale chiar dacă dispoziţiile legale invocate a fi neconstituţionale sunt anterioare Constituţiei, întrucât produc efecte şi după intrarea ei în vigoare. Este o soluţie consecventa în practica Curţii Constituţionale în aceasta privinta care, în cazul excepţiei de faţa, este cu atât mai imperioasa cu cat instanţa de judecată, considerând excepţia neîntemeiată, implicit înţelege să aplice textul de lege, asa încât nu poate fi contestat dreptul constituţional al reclamantei de a invoca neconstituţionalitatea acestui text şi nici obligaţia Curţii de a se pronunţa asupra excepţiei.Pe fond, se constată că art. 11 din Legea nr. 18/1991 prevede că în scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia, atribuirii efective a terenurilor celor îndreptăţiţi şi eliberării titlurilor de proprietate, în fiecare comuna, oraş sau municipiu se constituie o comisie condusă de primar. În ce priveşte comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale, textul de lege prevede că ele funcţionează sub îndrumarea unei comisii judeţene care este competenţa să soluţioneze contestaţiile şi sa valideze sau sa invalideze măsurile stabilite de comisiile subordonate. Totodată, art. 11 din legea sus-menţionată prevede că, împotriva hotărârii comisiei judeţene, cel nemulţumit poate face plângere la judecătoria în raza căreia este situat terenul, în termen de 30 de zile de la data când a luat cunoştinţa de soluţia data de comisia judeteana.În invocarea excepţiei se porneşte de la ideea ca art. 11 din Legea nr. 18/1991 a instituit o „justiţie” în afară sistemului instanţelor judecătoreşti. Sunt însă doua aspecte distincte: justiţia, ca dimensiune fundamentală a statului de drept, ce se înfăptuieşte de autoritatea judecătorească, şi activitatea administrativ-jurisdicţională, ca mijloc de realizare a administraţiei publice. De aceea activitatea administrativ-jurisdicţională realizată de organe ale administraţiei publice se concretizează, sub aspectul naturii juridice, în acte administrative cu caracter jurisdicţional şi nu în hotărâri judecătoreşti.Articolul 125 din Constituţie se referă numai la realizarea justiţiei în sistemul instanţelor judecătoreşti. Prevederile acestui articol nu au în vedere însă alte activităţi cu caracter jurisdicţional, asa cum rezultă din interpretarea data de reclamanta în motivarea excepţiei. De aceea, sub acest aspect, art. 11 din Legea nr. 18/1991 nu este neconstitutional.Constituţia, prin art. 21, stabileşte principiul liberului acces la justiţie, fiecare persoana putându-se adresa autorităţii judecătoreşti pentru apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor sale legitime. Aceasta prevedere constituţională nu este incalcata de art. 11 din Legea nr. 18/1991. Chiar dacă articolul respectiv nu ar fi prevăzut expres posibilitatea formulării unei plângeri în faţa instanţei judecătoreşti, potrivit art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, exista calea recursului la Secţia de contencios administrativ a Curţii Supreme de Justiţie împotriva actelor administrativ-jurisdicţionale după epuizarea căilor de atac în cadrul acestei jurisdicţii. Cum art. 11 din Legea nr. 18/1991, a cărui constituţionalitate este contestată, prevede expres posibilitatea celui nemulţumit de hotărârea comisiei judeţene de a se adresa justiţiei (judecătoriei), rezultă ca dispoziţiile sale nu sunt, nici sub acest aspect, contrare Constituţiei. El reprezintă o concretizare a principiului prevăzut de art. 21 din Constituţie. Caracterul hotărârii instanţei, în sensul că este definitivă sau supusă căilor de atac, constituie o alta problema, ce nu face obiectul excepţiei invocate şi care urmează să fie soluţionată în funcţie de recentele modificări ale procedurii civile.Orice asemănare dintre fostele comisii de judecată, abrogate prin Legea nr. 104/1992, şi comisiile administrative, înfiinţate prin Legea nr. 18/1991, este nejustificată. Chiar în contextul realitatilor juridice din regimul comunist se făcea o distincţie categorica, sub aspectul naturii juridice, între organele administrativ-jurisdicţionale şi comisiile de judecată. Organele administrative cu caracter jurisdicţional solutionau litigii în diferite domenii de activitate ale administraţiei de stat, în care, obligatoriu, una din părţi era o autoritate de stat, iar fostele comisii de judecată solutionau litigii între persoane fizice, fiind calificate drept organe obşteşti de influentare şi jurisdicţie.Faţa de considerentele expuse rezultă ca dispoziţiile art. 11 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 nu contravin prevederilor Constituţiei.Pentru motivele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie şi al art. 13 lit. A, c), al art. 24 şi al art. 25 din Legea nr. 47/1992, în unanimitate,CURTEA CONSTITUŢIONALĂ,În numele legiiDECIDE:Respinge ca vadit nefondata excepţia de neconstituţionalitate a art. 11 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, invocată de Şerban Paulina în Dosarul C nr. 1325/1993 al Judecătoriei Medias.Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.Pronunţată în şedinţa publică din 7 iulie 1993.PREŞEDINTE,dr. Mihai ConstantinescuMagistrat-asistent,Gabriela Dragomirescu–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește