DECIZIE nr. 41 din 6 februarie 2001

referitoare la excepţiile de neconstituţionalitate a prevederilor art. 10 alin. (3) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe



Lucian Mihai – preşedinteCostica Bulai – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorIoan Muraru – judecătorNicolae Popa – judecătorLucian Stangu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorGabriela Ghita – procurorGabriela Dragomirescu – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiilor de neconstituţionalitate a prevederilor art. 10 alin. (3) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, excepţii ridicate de Hermina Pasca în Dosarul nr. 3.680/2000 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a III-a civilă şi de Camelia Hoportean şi Victor Hoportean în Dosarul nr. 3.073/2000 al aceleiaşi instanţe.La apelul nominal se prezintă, pentru autorii excepţiilor, avocat Svetlana Gorcea, precum şi celelalte părţi: Ilie Mandreanu şi Paul Mandreanu.Având în vedere ca excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 321C/2000 şi nr. 322C/2000 privesc aceleaşi dispoziţii legale şi conţinutul motivarii este identic, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea celor două dosare. Reprezentantul autorilor excepţiilor, părţile prezente, precum şi reprezentantul Ministerului Public nu se opun conexarii dosarelor. Curtea, în baza art. 164 din Codul de procedură civilă, coroborat cu art. 16 din Legea nr. 47/1992, republicată, dispune conexarea Dosarului nr. 322C/2000 la Dosarul nr. 321C/2000.Reprezentantul autorilor excepţiilor de neconstituţionalitate solicita admiterea acestora, arătând ca dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe contravin prevederilor art. 72 alin. (3) lit. k) şi ale art. 114 din Constituţie. Se apreciază ca instituţia ordonanţei preşedinţiale este reglementată prin lege organică, şi anume prin dispoziţiile art. 581 din Codul de procedură civilă, de esenta acesteia fiind ordonarea unor măsuri vremelnice în condiţii expres prevăzute de lege, în timp ce evacuarea chiriaşului dispusă în temeiul textului de lege criticat este o măsura cu caracter definitiv. Se mai arata ca, potrivit art. 114 din Constituţie, Guvernul poate emite ordonanţe numai în baza unei legi de abilitare adoptate de Parlament şi numai în domenii care nu fac obiectul legii organice.Celelalte părţi prezente: Ilie Mandreanu şi Paul Mandreanu solicita respingerea excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate, ca fiind neintemeiate. Sub acest aspect se arata ca prin mai multe decizii Curtea Constituţională a statuat în sensul constituţionalităţii prevederilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 40/1999.Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea excepţiilor ca fiind nefondate, invocand în acest sens jurisprudenta Curţii Constituţionale referitoare la prevederile legale criticate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constata următoarele:Prin Încheierile din 18 septembrie 2000 şi din 19 septembrie 2000, pronunţate distinct în dosarele nr. 3.680/2000 şi nr. 3.073/2000, Tribunalul Bucureşti – Secţia a III-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţiile de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (3) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, excepţii ridicate de Hermina Pasca şi, respectiv, de Camelia Hoportean şi Victor Hoportean.În motivarea excepţiilor şi neconstituţionalitate, care au un conţinut identic, se susţine ca prevederile legale criticate, "potrivit cărora proprietarul este îndreptăţit sa ceara în justiţie evacuarea necondiţionată a locatarilor pe calea ordonanţei preşedinţiale, sunt neconstituţionale, deoarece instituţia ordonanţei preşedinţiale este reglementată prin lege organică, respectiv prin dispoziţiile art. 581 Cod procedura civilă, de esenta acestora fiind ordonarea unor măsuri vremelnice, în condiţii expres prevăzute de acest text"; or, "în accepţiunea textului şi în intenţia reclamanţilor nu este o măsura vremelnică, ci o măsura cu caracter definitiv". În consecinţa, se apreciază ca dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 încalcă prevederile art. 72 alin. (3) lit. k) şi ale art. 114 din Constituţie.Tribunalul Bucureşti – Secţia a III-a civilă, exprimandu-şi opinia, apreciază ca dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 contravin normelor constituţionale, întrucât ordonanţa preşedinţială reglementată de art. 581 din Codul de procedură civilă este lege organică pentru situaţiile prevăzute de acest articol. Se considera ca măsurile ordonate în temeiul art. 581 din Codul de procedură civilă trebuie să aibă caracter vremelnic, iar nu definitiv, asa cum poate fi interpretat textul din ordonanţa, referitor la evacuarea necondiţionată a chiriaşului.Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul, în punctele sale de vedere, apreciază ca excepţiile de neconstituţionalitate sunt neintemeiate. În susţinerea acestor puncte de vedere se arata ca prin textul criticat nu se reglementează regimul juridic general al proprietăţii şi nici nu se pune în discuţie crearea unui nou drept de proprietate, ci se urmăreşte protecţia chiriaşilor. Se mai arata ca din redactarea art. 10 alin. (3) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 rezultă ca „instituţia ordonanţei preşedinţiale a fost împrumutată în aceasta materie numai pentru procedura de urgenta, nefiind în prezenta unei cereri care să surprinda, ea fiind precedată de o notificare şi un termen de 60 de zile, care permit chiriaşului sau fostului chiriaş sa acţioneze”.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorii-raportori, susţinerile părţilor prezente şi concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţiile de neconstituţionalitate ridicate.Obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, al căror conţinut este următorul: „În cazul în care chiriaşul sau fostul chiriaş comunică proprietarului că nu cere sa încheie un nou contract de închiriere, acesta este obligat sa îi predea proprietarului locuinta pe bază de proces-verbal, în termen de cel mult 60 de zile de la data notificării prevăzute la alin. (1). Nepredarea locuinţei înăuntrul acestui termen îl indreptateste pe proprietar sa ceara în justiţie evacuarea necondiţionată a locatarilor, cu plata daunelor-interese, pe calea ordonanţei preşedinţiale.”Autorii excepţiilor de neconstituţionalitate susţin ca dispoziţiile legale criticate contravin art. 72 alin. (3) lit. k) şi art. 114 din Constituţie, care prevăd:– Art. 72 alin. (3) lit. k): "Prin lege organică se reglementează: […]k) regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii;"; … – Art. 114: "(1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.(2) Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul şi data până la care se pot emite ordonanţe. … (3) Dacă legea de abilitare o cere, ordonanţele se supun aprobării Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la împlinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonanţei. … (4) În cazuri excepţionale, Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă. Acestea intră în vigoare numai după depunerea lor spre aprobare la Parlament. Dacă Parlamentul nu se afla în sesiune, el se convoacă în mod obligatoriu. … (5) Aprobarea sau respingerea ordonanţelor se face printr-o lege în care vor fi cuprinse şi ordonanţele ale căror efecte au încetat potrivit alineatului (3)." … Examinând susţinerile autorilor excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională constata ca acestea sunt neintemeiate şi în consecinţa urmează să fie respinse.În esenta, potrivit criticilor de neconstituţionalitate, dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 sunt neconstituţionale, „deoarece instituţia ordonanţei preşedinţiale este reglementată prin lege organică, respectiv prin dispoziţiile art. 581 Cod procedura civilă […]”. Analizând aceasta sustinere, Curtea constata ca prin Decizia nr. 718 din 29 decembrie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 31 decembrie 1997, Curtea Constituţională a statuat ca „din cuprinsul prevederilor art. 72 alin. (3) din Constituţie şi al celorlalte dispoziţii constituţionale nu rezultă ca reglementările relative la procedura civilă, în ansamblul lor, fac parte din domeniul legilor organice; fără indoiala, în conţinutul unor asemenea reglementări pot exista şi norme de domeniul legii organice care atrag deci adoptarea lor cu majoritatea prevăzută de Constituţie pentru astfel de legi. Aceasta însă nu înseamnă transformarea tuturor dispoziţiilor Codului de procedura civilă în prevederi de natura legii organice, deoarece astfel s-ar ajunge, practic, la completarea Constituţiei, care reglementează expres şi limitativ domeniile rezervate acestei categorii de legi, între care nu figurează dispoziţii legale privind procedura civilă”.În acelaşi sens este, de exemplu, şi Decizia nr. 111 din 13 iunie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 388 din 21 august 2000.Întrucât nu au intervenit elemente noi care să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, aceasta soluţie şi considerentele arătate îşi menţin valabilitatea şi în dosarele de faţa.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c) al art. 23 alin. (3) şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţiile de neconstituţionalitate a prevederilor art. 10 alin. (3) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, excepţii ridicate de Hermina Pasca în Dosarul nr. 3.680/2000 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a III-a civilă şi de Camelia Hoportean şi Victor Hoportean în Dosarul nr. 3.073/2000 al aceleiaşi instanţe.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 februarie 2001.PREŞEDINTELECURŢII CONSTITUŢIONALE,LUCIAN MIHAIMagistrat-asistent,Gabriela Dragomirescu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește