DECIZIE nr. 41 din 27 ianuarie 2005

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 318/2003



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorConstantin Doldur – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorIon Tiucă – procurorMihai Paul Cotta – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 318/2003, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Congips” – S.A. Oradea în Dosarul nr. 1.747/Com/2004 al Tribunalului Bihor – Oradea – Secţia comercială şi contencios administrativ.La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei prin avocat. Lipseşte cealaltă parte, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul Societăţii Comerciale "Congips" – S.A. Oradea solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată, considerând că dispoziţiile criticate contravin art. 41 din Constituţie. Se arată că, deşi exercitarea drepturilor de uz şi servitute asupra proprietăţii imobiliare afectate de capacităţile energetice sunt servicii de utilitate publică, titularul acestor drepturi realizează venituri din activitatea desfăşurată, fiind vorba în realitate despre o expropriere.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Se apreciază că prevederile criticate sunt constituţionale, deoarece acestea nu reglementează o expropriere, iar critica de neconstituţionalitate vizează de fapt o îmbunătăţire a textului.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 1 iunie 2004, pronunţată în Dosarul nr. 1.747/Com/2004, Tribunalul Bihor – Oradea – Secţia comercială şi contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (4) din Legea nr. 318/2003, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Congips” – S.A. Oradea într-o cauză având ca obiect soluţionarea unui litigiu comercial.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile criticate contravin prevederilor "art. 41 alin. (2) din Constituţie, conform cărora «proprietatea privată este garantată şi ocrotită de lege indiferent de titular», precum şi celor ale art. 41 alin. (3) din Constituţie, conform cărora «nimeni nu poate fi expropriat decât pentru cauză de utilitate publică stabilită potrivit legii cu dreaptă şi prealabilă despăgubire»". Se apreciază că "pârâta, uzând de dispoziţiile art. 16 alin. (4) din Legea nr. 318/2003, consideră că beneficiază de dreptul de uz cu titlu gratuit asupra folosinţei clădirii […], or, este evident că obiect al dreptului de uz poate să fie doar terenul, iar în condiţiile în care legiuitorul ar fi înţeles să acorde şi folosinţa gratuită a clădirii ar fi instituit un drept de abitaţie”.Tribunalul Bihor – Oradea – Secţia comercială şi contencios administrativ, formulându-şi opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate, consideră că dispoziţiile criticate, prin raportare la art. 44 alin. (2) şi (3) din Constituţie, sunt constituţionale. Chiar dacă, se arată în continuare, "prin instituirea drepturilor de uz şi servitute, titularul dreptului de proprietate suferă o îngrădire în exercitarea atributelor dreptului său, ţinând cont de faptul că pe această cale se urmăreşte valorificarea fondului energetic al bunului public, reglementarea în sine nu relevă nici o contradicţie cu art. 44 alin. (2) din Constituţie".Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În argumentarea punctului său de vedere, Guvernul arată că dispoziţiile criticate "nu încalcă prevederile art. 44 alin. (2) şi (3) din Constituţie şi trebuie interpretate având în vedere alin. (1) al art. 44 şi alin. (5) al art. 136 din Constituţie, potrivit cărora «conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege», respectiv «proprietatea privată este inviolabilă, în condiţiile legii organice»".Astfel, se susţine în continuare, "În conformitate cu dispoziţia art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, statul a înţeles să instituie, prin norme cu caracter de lege, măsuri care să limiteze dreptul de proprietate asupra «proprietăţilor afectate de capacităţile energetice», fără ca prin această măsură să se aducă atingere dreptului de proprietate […]".Guvernul arată că dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, Curtea respingând excepţia de neconstituţionalitate a acestor prevederi legale prin mai multe decizii, cum ar fi deciziile nr. 72/2004 şi nr. 167/2004.De altfel, se apreciază în punctul de vedere al Guvernului, "din susţinerile reclamantei rezultă, de fapt, că aceasta invocă inaplicabilitatea dispoziţiilor referitoare la exercitarea cu titlu gratuit a dreptului de uz prevăzut de art. 16 alin. (4) cu privire la clădiri". Întrucât aceste aspecte se referă la modul de interpretare şi aplicare a legii, nu pot face obiectul controlului de constituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că prevederile criticate sunt constituţionale.Se susţine astfel că reglementarea criticată este în conformitate cu art. 44 alin. (2) din Constituţie, deoarece se aplică tuturor celor aflaţi în situaţia prevăzută de ipoteza normei legale indiferent de titular. De asemenea, reglementarea criticată nu contravine nici dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 alin. (3), întrucât "exercitarea drepturilor de uz şi servitute asupra proprietăţii imobiliare afectate de capacităţile energetice de utilitate publică, cu titlu gratuit (…), nu se traduce printr-o expropriere de jure şi nici printr-o expropriere de facto. În plus, reglementarea criticată este în concordanţă cu prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, potrivit cărora conţinutul şi limitele exercitării dreptului de proprietate se stabilesc prin lege. Mai mult, potrivit art. 44 alin. (7) din Legea fundamentală, dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului". În acest sens, în punctul de vedere prezentat, sunt menţionate deciziile Curţii Constituţionale nr. 72/2004, nr. 140/2004, nr. 167/2004 şi nr. 203/2004.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părţilor şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 16 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 318/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iulie 2003.Dispoziţiile legale criticate au următorul conţinut:– Art. 16 alin. (4): "Exercitarea drepturilor de uz şi servitute asupra proprietăţilor afectate de capacităţile energetice se realizează cu titlu gratuit pe toată durata existenţei acestora. Dacă cu ocazia intervenţiei pentru retehnologizări, reparaţii, revizii, avarii se produc pagube proprietarilor din vecinătatea capacităţilor energetice, titularii de licenţă au obligaţia să plătească despăgubiri în condiţiile prezentei legi."În susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia apreciază că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor art. 41 alin. (2) şi (3) din Constituţie, devenite, în urma republicării, art. 44 alin. (2) şi (3), prevederi care au următorul conţinut:– Art. 44 alin. (2) şi (3): "(2) Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute prin lege organică, precum şi prin moştenire legală.(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire." … Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată. Exercitarea drepturilor prevăzute de art. 16 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 318/2003 asupra proprietăţilor afectate de capacităţile energetice, precum şi de instalaţiile aferente pentru buna funcţionare a acestora este determinată de un interes major de ordin general şi, ca atare, legiuitorul este pe deplin competent să stabilească condiţiile exercitării acestor drepturi şi, implicit, limitele dreptului de proprietate asupra imobilului, fără a se aduce vreo atingere prevederilor constituţionale ale art. 44 alin. (2).Dispoziţia legală criticată ce formează obiectul excepţiei de neconstituţionalitate a mai fost supusă controlului exercitat de Curtea Constituţională. Prin mai multe decizii, şi anume deciziile: nr. 72 din 26 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 22 martie 2004, nr. 140 din 23 martie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 379 din 29 aprilie 2004; nr. 167 din 1 aprilie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 438 din 17 mai 2004, şi nr. 203 din 29 aprilie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 21 iunie 2004, Curtea a respins excepţiile de neconstituţionalitate, constatând că textul criticat este constituţional. În cauzele respective autorii excepţiei au invocat, între altele, şi textele constituţionale pe care se întemeiază criticile de neconstituţionalitate formulate în cauza de faţă.În deciziile menţionate, Curtea a reţinut, în esenţă, că textul criticat reglementează drepturile de uz şi de servitute asupra proprietăţilor – bunuri imobile afectate de capacităţile energetice. S-a apreciat că această reglementare este conformă cu dispoziţiile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, potrivit cărora conţinutul şi limitele exercitării dreptului de proprietate se stabilesc de lege, precum şi cu prevederile art. 1 paragraful 2 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care recunosc dreptul statelor de a reglementa, prin lege, "folosinţa bunurilor conform interesului general" (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 203/2004).De asemenea, Curtea a reţinut, în legătură cu pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 44 alin. (3) din Constituţie, că reglementarea legală criticată nu relevă nici o contradicţie cu acest text constituţional referitor la expropriere. S-a apreciat că "exercitarea drepturilor de uz şi servitute asupra proprietăţilor afectate de capacităţile energetice, cu titlu gratuit, pe toată durata existenţei acestora, deşi are ca efect lipsirea celor interesaţi de o parte din veniturile imobiliare, nu se traduce printr-o expropriere de jure şi nici printr-o expropriere de facto, ci asigură un control al exercitării dreptului de proprietate".Soluţiile pronunţate de Curtea Constituţională şi considerentele care au stat la baza acestora îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine modificarea jurisprudenţei Curţii.În ceea ce priveşte susţinerea autorului excepţiei, potrivit căreia se consideră că dreptul de uz cu titlu gratuit asupra folosinţei clădirii proprietatea sa nu ar fi prevăzut de textul criticat, acesta referindu-se numai la terenuri, Curtea constată că aceasta este o problemă de interpretare şi de aplicare a legii, de competenţa instanţei de judecată, iar nu o problemă de constituţionalitate.Potrivit considerentelor expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 318/2003, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Congips” – S.A. Oradea în Dosarul nr. 1.747/Com/2004 al Tribunalului Bihor Oradea – Secţia comercială şi contencios administrativ.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 27 ianuarie 2005.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Mihai Paul Cotta––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește