DECIZIE Nr. 41 din 11 aprilie 1996

referitoare la constituţionalitatea unor prevederi din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale



Curtea Constituţională a fost sesizată, la data de 10 aprilie 1996, de către 54 de deputaţi, şi anume: Iuliu Vida, Ioan Nemeth, Ervin Zoltan Szekely, Ferenc Asztalos, Jolt Zoltan Fekete, Francisc Pecsi, Attila Varga, Arpad-Francisc Marton, Benedek Nagy, Jozsef Nandor Nemenyi, Eugen Matis, Zsolt Szilagyi, Karoly Kerekes, Vasile Popovici, Vasile-Gheorghe-Victor Pop, Alexandru Konya-Hamar, Gheorghe Gorun, Eberhard-Wolfgang Wittstock, Valentin Iuliano, Emeric Feric, Matei Barna Elek, Istvan Antal, Lazar Madaras, Francisc Barany, Ladislau Borbely, Feuzia Rusid, Dan-Florin Trepcea, Ludovic Rakoczi, Imre Andras, Tasin Gemil, Teodor Vintilescu, Zoltan Szilagyi, Otto-Ernest Webwer, Horia-Radu Pascu, George Stanescu, Ion Hui, Ion Bold, Iosif Alfred Mazalik, Cornel Protopopescu, Mihail Nica, Valentin Vasilescu, Ion Cornita, Nestor Calin, Ion Strachinaru, Mihail Bucur, Ion Berciu, Emil-Livius-Nicolae Puţin, Mircea Popescu, Ion Dinu, Viorel Pavel, Sorin Victor Lepsa, Mircea-Ioan Popa, Horia Mircea Rusu şi Dinu Patriciu, în legătură cu neconstituţionalitatea art. 17 şi art. 18 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale. În sesizare se arata ca dispoziţiile art. 17 şi ale art. 18 din lege, care reglementează înscrierea pe liste speciale a militarilor în termen cu drept de vot, respectiv înscrierea într-o lista electorală suplimentară a cetăţenilor care îşi au stabilită reşedinţa într-o alta localitate decît aceea în care îşi au domiciliul, sunt neconstituţionale, deoarece încalcă art. 16 alin. (1) şi art. 34 alin. (1) din Constituţie. Se considera ca aceste prevederi creează o discriminare între cetăţenii care nu votează în localităţile unde îşi au domiciliul, aceştia fiind trataţi în mod diferenţiat, în raport cu calitatea lor de militari în termen sau civili. Astfel, militarii în termen votează în localităţile în care îşi satisfac stagiul militar, "fără nici o condiţionare privind durata de când îşi au stabilită reşedinţa în localitatea respectiva", iar ceilalţi cetăţeni "au dreptul de a vota în localitatea de reşedinţa numai după trecerea a 6 luni şi la cererea expresă facuta în acest sens."În sesizare, de asemenea, se considera ca prevederile criticate sub aspectul constituţionalităţii prejudiciază îndeosebi pe studenţi, care nu-şi pot exprima "opţiunile politice prin exercitarea dreptului la vot în localităţile în care trăiesc în perioada studiilor".În temeiul art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 s-au solicitat punctele de vedere ale preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi al Guvernului.În punctul de vedere al preşedintelui Camerei Deputaţilor se considera critica neîntemeiată, din contextul reglementărilor care fac obiectul sesizării rezultind preocuparea legiuitorului "nu de a ignora dispoziţiile art. 34 alin. (1) din Constituţie", şi de a le da "consistenta şi eficienta depline". Prin reglementarea de la art. 14^3 din lege "nu se încalcă principiul egalităţii în faţa legii", cu atât mai mult cu cît se da posibilitatea celor interesaţi "sa opteze pentru varianta cea mai convenabila lor".Cu privire la sesizare, preşedintele Senatului, în punctul sau de vedere, considera ca obiecţiile de neconstituţionalitate sunt neintemeiate, întrucît:– militarii nu pot sa voteze în localitatea de domiciliu, deoarece ar insemna învoirea acestora timp de 3-4 zile, ceea ce ar pune în pericol grav însăşi siguranţa naţionala;– exercitarea votului prin corespondenta nu este posibila deoarece lipseşte aparatura tehnica necesară;– modalitatea de exercitare a votului de către cetăţenii flotanti, inclusiv de către studenţi şi elevi, este corecta şi legal rezolvată, creându-se acestora toate condiţiile necesare de a vota.În punctul de vedere al Guvernului se considera ca obiecţiile de neconstituţionalitate sunt "total neintemeiate". Referirea la art. 34 alin. (1) din Constituţie "este de neinteles", întrucît "textul în cauza vizează o cu totul alta problema, şi anume stabilirea virstei de la care cetăţenii au drept de vot". Pe de altă parte – se arata în continuare -, art. 16 alin. (1) din Constituţie "nu poate fi înţeles şi aplicat în afară sau cu ignorarea condiţiilor strict obiective". În acest sens, se precizează ca "diferentierea condiţiilor de exercitare a dreptului de vot între militari în termen, flotanti şi studenţi se datorează situaţiei obiective în care se afla fiecare dintre aceste categorii de votanti; numai o astfel de diferentiere asigura condiţii optime pentru exercitarea acestui drept fundamental".Curtea constata ca, potrivit prevederilor art. 144 lit. a) din Constituţie, ale art. 12, art. 17 şi următoarele din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, este competenţa să se pronunţe asupra constituţionalităţii prevederilor ce fac obiectul sesizării, fiind legal sesizată de un grup de 54 de deputaţi.Faţa de cele arătate,CURTEA,ţinând seama de sesizarea grupului de deputaţi, de punctele de vedere ale preşedinţilor Camerelor Parlamentului şi al Guvernului, de raportul judecătorului-raportor, precum şi de prevederile Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale, în forma comunicată de Camera Deputaţilor, criticate sub aspectul constituţionalităţii, retine următoarele:1. Cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale.Articolul ale cărui prevederi sunt contestate, sub aspectul constituţionalităţii, a fost indicat eronat de către autorii obiectiei. În realitate, reglementările în legătură cu care s-a formulat obiecţia de neconstituţionalitate sunt cuprinse în prevederile art. 14 alin. ultim din Legea nr. 70/1991, astfel cum acestea au fost modificate prin art. I pct. 15 ale Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale, urmînd ca ele să aibă următoarea formulare: "Militarii în termen cu drept de vot vor fi înscrişi în liste speciale, întocmite pe unităţi militare şi semnate de comandantii acestora. Militarii în termen nu vor fi trecuţi în copiile întocmite de primari de pe listele electorale permanente ale localităţilor în care aceştia îşi au domiciliul".Obiecţia de neconstituţionalitate, astfel cum ea a fost formulată, este echivoca. Nu rezultă cu claritate dacă sunt criticate prevederile legii cu privire la întocmirea unor liste speciale pentru militarii în termen cu drept de vot sau la tratamentul juridic diferenţiat aplicabil acestora în raport cu cel prevăzut pentru ceilalţi cetăţeni cu drept de vot, care şi-au stabilit reşedinţa în circumscripţia electorală în care au loc alegerile.Totuşi, întrucît prin referirea – eronată – la art. 17 şi art. 18 din lege se considera de către autorii obiectiei de neconstituţionalitate ca prevederile acestora "încalcă dispoziţiile art. 16 alin (1) şi art. 34 alin. (1) din Constituţie", Curtea urmează să se pronunţe – cu indicarea corecta a articolului – dacă prevederile art. I pct. 15 din legea modificatoare a art. 14 alin. ultim al Legii nr. 70/1991, raportate la dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi la cele ale art. 34 alin. (1) din Constituţie sunt sau nu constituţionale.Potrivit art. 16 alin. (1) din Constituţie "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări". Invocind aceste prevederi constituţionale, autorii obiectiei de neconstituţionalitate nu precizează dacă prin ceea ce s-a prevăzut la art. I pct. 15 din lege sunt incalcate dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie cu privire la "egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice" sau interdicţia de a se constitui privilegii ori de a se face discriminări.Nu poate fi vorba, evident, despre inegalitatea în faţa legii, din moment ce militarilor în termen "cu drept de vot" li se recunoaşte indubitabil dreptul de a alege. Eventuala inegalitate, cît priveşte drepturile electorale ale militarilor în termen, "în faţa autorităţilor publice", este cu totul improvizata întocmirea unor liste speciale pentru această categorie de alegatori, neavînd absolut nici o legătură cu o astfel de egalitate.În aceste condiţii, obiecţia de neconstituţionalitate este vadit neîntemeiată.Ar rămâne astfel în discuţie ipoteza stabilirii unor "privilegii" sau a unor "discriminări" faţă de alegatorii militari în termen.Întocmirea unor liste speciale, pe unităţi militare, pentru militarii în termen cu drept de vot, nu poate fi calificată ca un "privilegiu" pentru această categorie de alegatori. Dimpotriva, având în vedere regimul juridic special aplicabil celor care satisfac serviciul militar, prevederile legale criticate sub aspectul constituţionalităţii constituie o garanţie a exercitării dreptului de vot şi de către această categorie de cetăţeni, în sensul celor prevăzute de art. 34 alin. (1) şi de art. 49 alin. (2) din Constituţie, adică recunoaşterea constituţională a dreptului de vot şi imposibilitatea instituirii vreunei restringeri de natura sa aducă atingere existenţei acestui drept.Dintr-o asemenea perspectiva, nu se poate susţine nici ideea instituirii unor "discriminări", militarilor în termen asigurindu-li-se posibilitatea de a-şi exercită dreptul de vot. Faptul ca, potrivit listelor speciale, ei urmează sa voteze în cadrul unităţilor militare, în considerarea statutului pe care îl au pe timpul serviciului militar, nu semnifica "discriminare", ci tratament juridic diferit cît priveşte modalitatea de exercitare a dreptului de vot. Or, art. 16 alin. (1) din Constituţie, consacrând egalitatea în drepturi a cetăţenilor, nu numai că nu interzice, ci chiar implica un tratament juridic diferit, la situaţii diferite, cît priveşte exercitarea efectivă a drepturilor recunoscute şi garantate constituţional.Obiecţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 15 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 70/1991, cît priveşte art. 14 alin. ultim din Legea nr. 70/1991, a fost formulată şi în considerarea încălcării art. 34 alin. (1) din Constituţie. Potrivit prevederilor acestui articol, "Cetăţenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv". Acest text constituţional nu are nici o incidenţa cu prevederile contestate, din cuprinsul acestor prevederi nerezultând contestarea dreptului de vot al militarilor în termen. Dimpotriva, se instituie obligaţia legală de a se întocmi liste speciale, pe unităţi militare, pentru ca "militarii în termen cu drept de vot" să-şi poate exercita dreptul recunoscut.2. Cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 18 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 70/1991 privind alegerile localeAutorii obiectiei de neconstituţionalitate au indicat eronat şi art. 18 din legea arătată. În realitate au fost obiectate prevederile art. 14^3 alin. 1, introduse prin art. I pct. 16 al Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 70/1991. Textul normativ obiectat este următorul: "La cererea cetăţenilor cu drept de vot, care şi-au stabilit reşedinţa în circumscripţia electorală în care au loc alegeri, cu cel puţin 6 luni înaintea scrutinului, vor fi trecuţi de către primar într-o lista electorală suplimentară, pe baza actului de identitate".Aceste prevederi au fost contestate sub aspectul constituţionalităţii prin referire, de asemenea, la dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi ale art. 34 alin. (1) din Constituţie. De această dată, însă, autorii obiectiei invoca explicit ipoteza "discriminarii", care ar consta în faptul ca, "pentru cazul în care cetăţenii nu votează în localităţile unde îşi au domiciliul, ei sunt supuşi unui tratament diferenţiat în funcţie de calitatea lor de militar în termen sau de civil". Discriminarea pentru "civili" – şi "în special pentru studenţi" – ar rezultă din aceea ca aceştia "au dreptul de a vota în localitatea de reşedinţa numai după trecerea a şase luni şi la cererea expresă facuta în acest sens"; or, se spune în continuare, studenţii "au un interes legitim de a-şi exprima opţiunile politice prin exercitarea dreptului de vot în acele localităţi în care trăiesc pe perioada studiilor".Considerarea acestor prevederi ca neconstituţionale, prin raportarea lor la dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi la cele ale art. 34 alin. (1) din Constituţie, este neîntemeiată. Prevederile amintite au ca obiect egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, respectiv garantarea dreptului de vot pentru cetăţenii care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv.Încălcarea prevederilor art. 34 alin. (1) din Constituţie este cu totul exclusa, întrucît înscrierea cetăţenilor "cu drept de vot", care şi-au stabilit reşedinţa în circumscripţia electorală în care au loc alegerile, într-o lista electorală suplimentară nu semnifica negarea dreptului acestora de a vota, ci, dimpotriva, recunoaşterea acestui drept şi asigurarea posibilităţii de a-l exercita.Autorii obiectiei de neconstituţionalitate, prin referire la art. 16 alin. (1) din Constituţie, evoca însă "discriminarea", comparativ cu reglementarea adoptată în privinta militarilor în termen, punând accentul pe cele doua condiţii cuprinse în textul art. 14^3 alin. 1 din lege, şi anume: stabilirea reşedinţei în circumscripţia electorală în care au loc alegeri "cu cel puţin 6 luni înaintea scrutinului"; formularea unei cereri pentru a fi înscris în lista electorală suplimentară. Nici una dintre aceste condiţii nu implica însă ideea de "discriminare", ci – asa cum de altfel specifică chiar autorii obiectiei – un "tratament diferenţiat". Egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi criteriile discriminarii sunt prevăzute de art. 4 alin. (2) din Constituţie. Or, nici una dintre ipotezele de discriminare la care se referă art. 4 alin. (2) din legea fundamentală nu se afla în cuprinsul art. 14^3 alin. 1 din legea în discuţie. În sensul dispoziţiilor constituţionale, discriminarea priveşte nerecunoasterea drepturilor pe criteriul rasei, naţionalităţii, originii etnice, al limbii, religiei, sexului, opiniei, apartenentei politice, al averii sau al originii sociale, nu tratamentul juridic diferit în exercitarea drepturilor. Condiţiile de exercitare a unora şi aceloraşi drepturi pot fi diferite, în raport cu situaţiile specifice, concrete în care se afla titularii lor.Distincţia pe care legea o face între militarii în termen şi ceilalţi cetăţeni – autorii obiectiei vizind în special situaţia studenţilor – cît priveşte înscrierea acestora în listele electorale este justificată, ţinând seama de condiţia juridică diferita a acestora. Studentul, în afară de faptul ca are o reşedinţa, el se poate deplasa oricând în localitatea de domiciliu. Faptul ca el poate fi înscris într-o lista electorală suplimentară, în localitatea în care îşi desfăşoară studiile, numai dacă şi-a stabilit reşedinţa cu cel puţin 6 luni înaintea scrutinului, nu pune în discuţie nici o prevedere constituţională. Este un termen rezonabil pentru a justifica – reluând expresia autorilor obiectiei de neconstituţionalitate – "interesul legitim" de a-şi exercită votul "în acele localităţi în care trăiesc în perioada studiilor".Pentru a fi înscrişi într-o lista electorală suplimentară, cetăţenii care şi-au stabilit reşedinţa în circumscripţia electorală în care au loc alegerile trebuie să facă o cerere în acest sens, ceea ce este de natura de prevină eventualele neregularităţi în organizarea şi desfăşurarea alegerilor. Aceasta condiţie legală accentueaza posibilitatea recunoscută acestor cetăţeni de a opta, potrivit cu interesul lor, între a-şi exercită votul în circumscripţia de domiciliu sau în cea de reşedinţa. Deci nu numai ca aceasta condiţie nu restringe posibilităţile de exercitare a dreptului de vot, ci chiar le multiplica.Faţa de considerentele expuse, vazind şi dispoziţiile art. 16 alin. (1), art. 34 alin. (1), art. 49 alin. (2) şi ale art. 144 lit. a) din Constituţie, precum şi prevederile art. 20 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Constata ca dispoziţiile art. 14 alin. ultim din Legea nr. 70/1991, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 15 al Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale, precum şi cele ale art. 14^3 alin. 1, introduse prin art. I pct. 16 din aceeaşi lege, sunt constituţionale.Decizia se comunică Preşedintelui României.Deliberarea a avut loc la data de 11 aprilie 1996 şi la ea au participat Ioan Muraru, preşedinte, Costica Bulai, Viorel Mihai Ciobanu, Mihai Constantinescu, Ioan Deleanu, Lucian Stangu, Florin Bucur Vasilescu şi Victor Dan Zlatescu, judecători.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN MURARUMagistrat-asistent,Constantin Burada–––––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește