DECIZIE nr. 409 din 3 mai 2007

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2001 privind întărirea disciplinei economico-financiare şi alte dispoziţii cu caracter financiar, ale art. 97 alin. (1) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, ale art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 117/2003 privind preluarea activităţii jurisdicţionale şi a personalului instanţelor Curţii de Conturi de către instanţele judecătoreşti, ale art. 1 alin. (2) şi art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 53/2005 pentru preluarea procurorilor financiari ai Curţii de Conturi de Ministerul Public şi ale art. 45^1 din Codul de procedură civilă



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorTudorel Toader – judecătorIon Tiucă – procurorIoana Marilena Chiorean – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2001, ale art. 97 alin. (1) din Legea nr. 94/1992, ale art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 117/2003, ale art. 1 alin. (2) şi art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 53/2005 şi ale art. 45^1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Ştefan Braşoveanu în Dosarul nr. 137/90/2004 al Tribunalului Vâlcea – Secţia comercială şi de contencios administrativ.La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, lipsă fiind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă asupra cererii depuse la dosar de către autorul excepţiei prin care solicită să se pună în discuţie lipsa calităţii procesuale a Curţii de Conturi – Direcţia de control financiar ulterior Vâlcea şi, în consecinţă, încetarea procesului de contencios administrativ.Având cuvântul, autorul excepţiei susţine această cerere.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii, întrucât aceasta excedează competenţei Curţii Constituţionale.Curtea, deliberând, în temeiul Legii nr. 47/1992, respinge cererea depusă de autorul excepţiei, întrucât prin aceasta se solicită soluţionarea unor aspecte care ţin de competenţa instanţei de judecată în faţa căreia s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate.Având cuvântul, autorul excepţiei Ştefan Braşoveanu solicită să se constate că Tribunalul Vâlcea, în faţa căruia a invocat excepţia de neconstituţionalitate, a trimis numai volumul VII al Dosarului nr. 137/90/2004 şi depune copiile celorlalte şase volume. De asemenea, solicită să se constate că nu toate autorităţile au trimis puncte de vedere şi că alin. (2) şi (3) ale art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2001 contravin art. 1 alin. (3) din Constituţie şi Legii nr. 24/2000, întrucât nu precizează numărul, titlul şi data actului normativ la care fac trimitere.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 97 alin. (1) din Legea nr. 94/1994 şi art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 53/2005 ca fiind inadmisibilă, întrucât textele criticate sunt abrogate. Referitor la celelalte dispoziţii criticate, apreciază că acestea nu conţin discriminări şi nici nu încalcă accesul liber la justiţie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 27 noiembrie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 137/90/2004, Tribunalul Vâlcea – Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2001, ale art. 97 alin. (1) din Legea nr. 94/1992, ale art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 117/2003, ale art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 53/2005, ale art. 6 din Legea nr. 311/2005 şi ale art. 45^1 din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de Ştefan Braşoveanu într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de obligare la plata unor sume către bugetul statului, cerere formulată de procurorul financiar de pe lângă Camera de Conturi Judeţeană Vâlcea împotriva autorului excepţiei.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 7 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2001 contravin prevederilor constituţionale ale art. 108 referitoare la actele Guvernului, precum şi Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative şi Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, întrucât referirea la un act normativ se face prin precizarea numărului său, a titlului şi a datei publicării, or, dispoziţiile criticate nu îndeplinesc aceste cerinţe.Cu privire la celelalte dispoziţii de lege criticate, susţine că, deşi prin Legea nr. 311/2005 au fost abrogate toate atribuţiile procurorilor financiari prevăzute de Legea nr. 94/1992, nu au fost abrogate şi „consecinţele aplicării neconstituţionale a acestora, inclusiv cele generate de neaplicarea art. 45^1 din Codul de procedură civilă”. În final, autorul excepţiei se referă la o serie de aspecte privind aplicarea legii în cazul său în cadrul litigiului de la instanţa de judecată.Tribunalul Vâlcea – Secţia comercială şi de contencios administrativ şi-a exprimat opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 117/2003, a art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 53/2005, a articolului unic pct. 3 din Legea nr. 311/2005 şi a art. 97 alin. (1) din Legea nr. 94/1992 este inadmisibilă, întrucât aceste texte de lege şi-au încetat aplicabilitatea, nemaifiind în vigoare.Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a art. 7 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2001 şi a art. 45^1 din Codul de procedură civilă, apreciază că aceasta este neîntemeiată, deoarece textele de lege criticate nu conţin discriminări şi nu îngrădesc dreptul părţilor de a se adresa instanţelor judecătoreşti, respectiv nu contravin principiilor legalităţii şi imparţialităţii procurorilor.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională este legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost menţionat în încheierea de sesizare a Curţii, îl constituie dispoziţiile art. 7 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2001 privind întărirea disciplinei economico-financiare şi alte dispoziţii cu caracter financiar, ale art. 97 alin. (1) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, ale art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 117/2003 privind preluarea activităţii jurisdicţionale şi a personalului instanţelor Curţii de Conturi de către instanţele judecătoreşti, ale art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 53/2005 pentru preluarea procurorilor financiari ai Curţii de Conturi de Ministerul Public, ale art. 6 din Legea nr. 311/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 53/2005 pentru preluarea procurorilor financiari ai Curţii de Conturi de Ministerul Public şi ale art. 45^1 din Codul de procedură civilă.Însă, cu privire la acest obiect, Curtea constată următoarele:Dispoziţiile art. 7 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2001 privind întărirea disciplinei economico-financiare şi alte dispoziţii cu caracter financiar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 297 din 7 iunie 2001, au următorul cuprins:"(2) Conducătorul agentului economic va fi remunerat, ţinându-se seama de volumul şi importanţa activităţii, cu un salariu de bază lunar care nu poate depăşi indemnizaţia lunară pentru funcţia de secretar de stat prevăzută de lege. Lunar conducătorului agentului economic i se poate acorda, pe lângă salariul de bază, şi o sumă egală cu cel mult 50% din acesta, sub formă de sporuri, adaosuri, premii şi alte drepturi de natură salarială.(3) După aprobarea bilanţului contabil anual, condiţionat de realizarea criteriilor prevăzute în contractele de performanţă, inclusiv a programelor de reducere a creanţelor şi plăţilor restante, a pierderilor, precum şi a altor obiective, conducătorului agentului economic i se poate acorda un premiu anual de până la 12 salarii de bază lunare." … Dispoziţiile art. 97 alin. (1) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 16 martie 2000, au fost abrogate prin art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 53/2005 pentru preluarea procurorilor financiari ai Curţii de Conturi de Ministerul Public, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 23 iunie 2005.Dispoziţiile art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 117/2003 privind preluarea activităţii jurisdicţionale şi a personalului instanţelor Curţii de Conturi de către instanţele judecătoreşti, aprobată cu modificări prin Legea nr. 49/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 25 martie 2004, au următorul cuprins: „După intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, învestirea instanţelor judecătoreşti, competente potrivit art. 2 alin. (1), se realizează prin actul de sesizare al procurorului financiar, prin încheierea completelor din cadrul Curţii de Conturi, precum şi prin alte modalităţi prevăzute de lege.”Dispoziţiile art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 53/2005 pentru preluarea procurorilor financiari ai Curţii de Conturi de Ministerul Public, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 23 iunie 2005, au fost abrogate prin articolul unic pct. 1 din Legea nr. 311/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 994 din 9 noiembrie 2005.Cât priveşte "dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 311/2005„, Curtea constată că autorul excepţiei se referă, în realitate, la art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 53/2005 pentru preluarea procurorilor financiari ai Curţii de Conturi de Ministerul Public, articol introdus prin Legea nr. 311/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 994 din 9 noiembrie 2005, având următorul cuprins: „Pe data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă dispoziţiile Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care prevăd atribuţii pentru procurorii financiari, se abrogă.”Dispoziţiile art. 45^1 din Codul de procedură civilă au următorul cuprins: "Actele procesuale de dispoziţie reglementate de art. 246, 247 şi 271-273 sau de alte dispoziţii legale, făcute în orice proces de reprezentanţii persoanelor prevăzute la art. 45 alin. 1, nu vor împiedica judecata, dacă instanţa apreciază că ele nu sunt în interesul acelor persoane."Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii, ale art. 21 alin. (1) şi (2) privind accesul liber la justiţie, ale art. 53 alin. (1) privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, ale art. 108 privind actele Guvernului, ale art. 124 alin. (2) privind unicitatea şi imparţialitatea justiţiei şi ale art. 132 alin. (1) privind statutul procurorilor.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:I. Referitor la dispoziţiile art. 97 alin. (1) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi şi la cele ale art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 53/2005 pentru preluarea procurorilor financiari ai Curţii de Conturi de Ministerul Public, Curtea reţine că, la data sesizării prin Încheierea din 20 noiembrie 2006, acestea erau abrogate. Având în vedere dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora Curtea se pronunţă numai asupra dispoziţiilor legale în vigoare, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor sus-menţionate este inadmisibilă.II. Cu privire la celelalte dispoziţii criticate, Curtea constată că dispoziţiile art. 7 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2001, care reglementează modalitatea de calcul a remuneraţiei conducătorilor agenţilor economici prevăzuţi de lege, nu contravin principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, prevăzut de art. 16 din Constituţie, şi nici nu îngrădesc accesul liber la justiţie, astfel cum este garantat de art. 21 din Constituţie, întrucât se aplică tuturor persoanelor fără privilegii sau discriminări, iar părţile interesate se pot adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor lor legitime.Curtea reţine că autorul excepţiei este nemulţumit de faptul că sintagma "prevăzută de lege" folosită de legiuitor în alin. (2) al art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2001 nu este în concordanţă cu prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, întrucât nu precizează numărul, titlul şi data actului normativ la care se face referire. Curtea constată că, în realitate, nu este vorba despre o neconcordanţă cu normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, ci despre o chestiune de interpretare şi aplicare a legii, ceea ce este de competenţa instanţelor de judecată.Referitor la celelalte aspecte invocate în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate privind necorelarea dispoziţiilor Legii nr. 311/2005 cu cele ale Legii nr. 94/1992 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 117/2003, Curtea constată că acestea nu pot fi examinate, întrucât eventualele necorelări dintre diferite acte normative ţin de competenţa legiuitorului.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:1. Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 97 alin. (1) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi şi ale art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 53/2005 pentru preluarea procurorilor financiari ai Curţii de Conturi de Ministerul Public, excepţie ridicată de Ştefan Braşoveanu în Dosarul nr. 137/90/2004 al Tribunalului Vâlcea – Secţia comercială şi de contencios administrativ.2. Respinge, ca fiind neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2001 privind întărirea disciplinei economico-financiare şi alte dispoziţii cu caracter financiar, ale art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 117/2003 privind preluarea activităţii jurisdicţionale şi a personalului instanţelor Curţii de Conturi de către instanţele judecătoreşti, ale art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 53/2005 pentru preluarea procurorilor financiari ai Curţii de Conturi de Ministerul Public şi ale art. 45^1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 mai 2007.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEprof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiorean_________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește