DECIZIE nr. 409 din 16 mai 2006

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 81 lit. b) şi ale art. 287 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorKozsokar Gabor – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorIon Tiucă – procurorPatricia Marilena Ionea – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 81 lit. b) şi ale art. 287 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, excepţie ridicată de Ciprian Alin Belean în Dosarul nr. 4.846/2005 al Tribunalului Mureş.La apelul nominal se prezintă partea Societatea Naţională de Gaze Naturale "ROMGAZ" – S.A. din Târgu Mureş, prin consilier juridic Andrei Popescu, lipsă fiind autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 394D/2006, nr. 395D/2006 şi nr. 396D/2006, având ca obiect excepţiile de neconstituţionalitate ridicate de Ioan Socol, Cătălin Vasile Manoilă şi Liviu Vasile Haiduc în dosarele nr. 4.847/2005, nr. 4.848/2005 şi nr. 4.853/2005 ale Tribunalului Mureş.La apelul nominal se prezintă partea Societatea Naţională de Gaze Naturale "ROMGAZ" – S.A. din Târgu Mureş, prin consilier juridic Andrei Popescu. Lipsesc autorii excepţiilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea, având în vedere că excepţiile de neconstituţionalitate ce fac obiectul dosarelor nr. 393D/2006, nr. 394D/2006, nr. 395D/2006 şi nr. 396D/2006 au conţinut identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.Reprezentantul Societăţii Naţionale de Gaze Naturale "ROMGAZ" – S.A. din Târgu Mureş este de acord cu conexarea dosarelor.Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării cauzelor.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 394D/2006, nr. 395D/2006 şi nr. 396D/2006 la Dosarul nr. 393D/2006, care este primul înregistrat.Cauza este în stare de judecată.Reprezentantul Societăţii Naţionale de Gaze Naturale "ROMGAZ" – S.A. din Târgu Mureş solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată. În acest sens arată că textele de lege criticate nu împiedică accesul liber la justiţie, de vreme ce autorii excepţiilor de neconstituţionalitate se află în cursul judecării unor cauze în care îşi pot susţine drepturile. De asemenea, nu este încălcat nici dreptul la muncă, întrucât autorii excepţiilor exercită o profesie. În ceea ce priveşte noţiunea de "creştere a activităţii angajatorului" arată că aceasta este la libera apreciere a instanţei judecătoreşti. În sfârşit, aminteşte că instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii prevederilor art. 287 din Codul muncii în sensul respingerii criticilor de neconstituţionalitate ca neîntemeiate.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, întrucât în cauză nu se ridică probleme de constituţionalitate, ci de aplicare a textelor de lege criticate, aspect ce intră în competenţa instanţei de judecată iar nu a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin încheierile din 7 februarie 2006, pronunţate în dosarele nr. 4.846/2005, nr. 4.847/2005, nr. 4.848/2005 şi nr. 4.853/2005, Tribunalul Mureş a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 81 lit. b) şi ale art. 287 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii. Această excepţie a fost ridicată de Ciprian Alin Belean, Ioan Socol, Cătălin Vasile Manoilă şi Liviu Vasile Haiduc cu prilejul soluţionării unor litigii de muncă în contradictoriu cu Societatea Naţională de Gaze Naturale „ROMGAZ” – S.A. din Târgu Mureş.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că textele de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în drepturi între cetăţeni, accesul liber la justiţie şi dreptul la muncă. În acest sens arată că dispoziţiile art. 81 lit. b) din Codul muncii, care prevăd posibilitatea încheierii contractului individual de muncă pe durată determinată, în situaţia creşterii temporare a activităţii angajatorului, sunt neclare şi incomplete, întrucât nu stabilesc criteriile de apreciere a existenţei ori a inexistenţei unei creşteri temporare a activităţii. De asemenea, nici dispoziţiile art. 287 din acelaşi cod nu sunt în mod corespunzător redactate. Astfel, consideră că acestea ar trebui să conţină norme imperative privind obligativitatea prezentării probelor la solicitarea contestatorului, precum şi instituirea unor sancţiuni. În acest sens arată că angajatorul nu a depus dovezi privind creşterea temporară a activităţii, iar autorii excepţiei, în calitate de contestatori, s-au aflat în imposibilitatea administrării acestor probe.Tribunalul Mureş apreciază că excepţia ridicată nu este întemeiată, deoarece creşterea temporară a activităţii angajatorului se reflectă în mod neechivoc în parametrii economico-financiari, iar obligaţia angajatorului de a depune dovezile în apărarea sa nu exclude dreptul salariatului de a propune propriile probe.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată, sens în care arată că dispoziţiile art. 81 lit. b) din Codul muncii constituie o adevărată măsură de protecţie a salariatului în situaţia când locul acestuia de muncă se desfiinţează conform art. 65 din acelaşi cod. De asemenea, angajatul are posibilitatea de a contesta în justiţie măsura desfacerii contractului de muncă încheiat pe o perioadă determinată. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 287 din Codul muncii, invocă Decizia nr. 494/2004 prin care Curtea Constituţională s-a pronunţat cu privire la constituţionalitatea acestui text de lege.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. În acest sens arată că salariatul şi angajatorul sunt două părţi ale conflictului de muncă, situate pe poziţii opuse şi cu interese contrare, fapt ce justifică instituirea unui tratament juridic diferenţiat. De asemenea, arată că legiuitorul poate stabili reguli speciale de procedură, precum şi modalităţi de exercitare a drepturilor procesuale, astfel încât accesul liber la justiţie să nu fie încălcat. În sfârşit, consideră că textele de lege criticate nu aduc atingere dreptului la muncă.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţia României, ale art. 1 alin. (2) şi ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 81 lit. b) şi ale art. 287 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, dispoziţii potrivit cărora:– Art. 81 lit. b): "Contractul individual de muncă poate fi încheiat pentru o durată determinată numai în următoarele cazuri: […]b) creşterea temporară a activităţii angajatorului;"; … – Art. 287: "Sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfăţişare."În opinia autorilor excepţiei, textele de lege contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 4 alin. (2) şi ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi şi nediscriminarea cetăţenilor, ale art. 21 alin. (1), (2) şi (3) referitoare la accesul liber la justiţie şi la dreptul la un proces echitabil şi ale art. 41 referitoare la dreptul la muncă şi protecţia socială a muncii.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că în realitate autorii excepţiei nu au evidenţiat aspecte de contrarietate a textelor de lege criticate cu prevederile Constituţiei. Astfel, argumentele invocate se rezumă la critica modului de aplicare a textelor de lege, precum faptul că, în timpul dezbaterilor, angajatorul nu a depus dovezi privind creşterea temporară a activităţii, iar apoi îşi exprimă părerea cu privire la modul cum ar trebui modificate şi completate textele de lege.Având în vedere că, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, aşa cum a fost formulată de autorii acesteia, este inadmisibilă.De altfel, această constatare trebuia făcută şi de instanţa judecătorească şi, în aplicarea dispoziţiilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, să respingă excepţia ca fiind inadmisibilă, printr-o încheiere motivată, fără a mai sesiza Curtea Constituţională.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 81 lit. b) şi ale art. 287 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, excepţie ridicată de Ciprian Alin Belean, Ioan Socol, Cătălin Vasile Manoilă şi Liviu Vasile Haiduc în dosarele nr. 4.846/2005, nr. 4.847/2005, nr. 4.848/2005 şi nr. 4.853/2005 ale Tribunalului Mureş.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 mai 2006.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Patricia Marilena Ionea–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește