DECIZIE nr. 408 din 16 mai 2006

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 126/2005 privind mandatarea Ministerului Finanţelor Publice pentru reprezentarea României sau a altor instituţii publice în faţa Curţii de Arbitraj Internaţionale a Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorIon Tiucă – procurorBenke Karoly – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 126/2005 privind mandatarea Ministerului Finanţelor Publice pentru reprezentarea României sau a altor instituţii publice în faţa Curţii de Arbitraj Internaţionale a Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii, excepţie ridicată de Cabinetul individual „A.C. Pop” în Dosarul nr. 3.579/2005 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, prin avocat, constatându-se lipsa celorlalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă asupra faptului că Ministerul Finanţelor Publice a depus la dosar o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru lipsă de apărare. Totodată, aceeaşi parte a depus un alt înscris prin care solicită în mod argumentat respingerea ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Reprezentantul autorului excepţiei solicită admiterea cererii Ministerului Finanţelor Publice prin care se solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru lipsă de apărare.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii de acordare a unui nou termen de judecată, având în vedere că partea a depus concluzii scrise prin care şi-a formulat punctul de vedere asupra excepţiei invocate.Curtea respinge cererea pentru acordarea unui nou termen de judecată, întrucât prin depunerea concluziilor scrise Ministerul Finanţelor Publice şi-a exprimat în mod argumentat punctul de vedere asupra excepţiei.Pe fond, autorul excepţiei solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, arătând, în esenţă, că prevederile legale criticate nu dau posibilitatea cabinetelor individuale de avocatură să reprezinte statul român sau unele instituţii publice în faţa Curţii de Arbitraj Internaţionale a Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii, ceea ce este de natură a încălca art. 16 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 53 şi art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituţie. Totodată, se apreciază că există o lipsă de coordonare legislativă între textul legal criticat şi Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 158/2006 – care însă se aplică cu privire la reprezentarea statului român în faţa altor instanţe decât cea prevăzută de textul art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 126/2005 -, având în vedere că, potrivit acestui ordin, reprezentarea statului va fi făcută fără a se ţine cont de forma de exercitare a profesiei de avocat.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât în acest caz statul, fiind un beneficiar al asistenţei juridice, are dreptul exclusiv de a angaja avocaţi pentru apărarea intereselor sale, ceea ce nu încalcă prevederile constituţionale invocate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 13 februarie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 3.579/2005, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 126/2005 privind mandatarea Ministerului Finanţelor Publice pentru reprezentarea României sau a altor instituţii publice în faţa Curţii de Arbitraj Internaţionale a Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii, excepţie ridicată de Cabinetul individual „A.C. Pop” într-o cauză având ca obiect anularea dispoziţiilor art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 126/2005, precum şi suspendarea executării acestei ordonanţe de urgenţă.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1), ale art. 41 alin. (1), ale art. 53 şi ale art. 135 alin. (2) lit. a).Se apreciază că selectarea de către Ministerul Finanţelor Publice numai a societăţilor profesionale civile de avocaţi pentru formularea apărării statului român în anumite cauze dă naştere la discriminări între avocaţi pe criteriul formei de exercitare a profesiei, excluzând astfel de la această activitate cabinetele individuale, cele asociate şi societăţile profesionale civile cu răspundere limitată, ceea ce este de natură a contraveni art. 16 alin. (1) din Constituţie. Totodată, se arată că dispoziţiile criticate au restrâns exercitarea dreptului oricărui avocat de a-şi desfăşura activitatea specifică în una dintre formele prevăzute de legea specială, ceea ce în opinia autorului excepţiei este contrar art. 41 alin. (1) şi art. 53 din Constituţie.Autorul excepţiei consideră că textul criticat creează grave prejudicii celorlalte forme de exercitare a profesiei, blocându-se posibilitatea acestora de a participa la anumite selecţii şi limitându-se astfel libertatea comerţului, precum şi concurenţa, încălcându-se astfel prevederile art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituţie.Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată, întrucât beneficiarul asistenţei juridice are dreptul să stabilească criteriile de angajare a avocaţilor care să îi susţină cauza în anumite litigii, tocmai în virtutea dispoziţiilor care statuează dreptul la apărare şi libera concurenţă.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, susţinerile părţii prezente, notele scrise depuse, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 126/2005 privind mandatarea Ministerului Finanţelor Publice pentru reprezentarea României sau a altor instituţii publice în faţa Curţii de Arbitraj Internaţionale a Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 842 din 19 septembrie 2005, şi au următorul cuprins: „În exercitarea mandatului acordat, Ministerul Finanţelor Publice va selecta, în vederea formulării apărării, mai multe societăţi profesionale civile de avocaţi din România sau din străinătate, specializate în litigii internaţionale, prin procedura stabilită prin ordin al ministrului finanţelor publice.”Textele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă, ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi ale art. 135 alin. (2) lit. a) privind economia.Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea reţine următoarele:În esenţă, autorul excepţiei apreciază că selectarea de către Ministerul Finanţelor Publice numai a societăţilor profesionale civile de avocaţi pentru formularea apărării statului român în anumite cauze încalcă prevederile art. 16 alin. (1), ale art. 41 alin. (1), ale art. 53 şi ale art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituţie.Curtea observă că principala critică de neconstituţionalitate a autorului excepţiei are în vedere încălcarea dispoziţiilor constituţionale referitoare la concurenţă, datorită unei discriminări existente între avocaţi pe criteriul formei de exercitare a profesiei. Curtea reţine că în cazul de faţă beneficiarul asistenţei juridice este chiar statul român, care nu acţionează ca o putere de reglementare distinctă, ci este un participant în cadrul unor raporturi judiciare, şi anume urmează a se apăra ca subiect de drept de sine stătător în faţa Curţii de Arbitraj Internaţionale a Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii.Astfel, Curtea constată că atât timp cât statul este beneficiarul direct al asistenţei juridice, iar contractul de reprezentare avocaţială are în vedere interesul nemijlocit al statului, acesta, ca participant direct în cadrul raporturilor judiciare sus menţionate, are tot dreptul de a-şi fixa criterii de angajare a avocaţilor care să îi susţină cauza. De altfel, atunci când statul acţionează ca participant pe o piaţă concurenţială, i se aplică aceleaşi prevederi ca şi celorlalţi actori concurenţiali existenţi pe această piaţă.Având în vedere cele de mai sus, Curtea constată că nu există nici o încălcare a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi ale art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituţie.Totodată, Curtea reţine că şi susţinerea autorului excepţiei în sensul că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile art. 41 alin. (1) din Constituţie este neîntemeiată, întrucât dreptul la muncă, alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă vizează posibilitatea oricărei persoane de a exercita profesia sau meseria pe care o doreşte, în anumite condiţii, şi nu un eventual drept al avocaţilor organizaţi în anumite forme de exercitare a profesiei de a intră în raporturi contractuale cu statul român.În consecinţă, neexistând nicio încălcare a vreunui drept fundamental prevăzut de Constituţie, textul art. 53 din Constituţie nu are incidenţă în cauză.În ceea ce priveşte invocarea de către autorul excepţiei a unor probleme de coordonare legislativă, Curtea reţine că, în conformitate cu dispoziţiile art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, instanţa de contencios constituţional realizează un control de constituţionalitate a legilor şi altor acte normative, în timp ce problemele de natura celor invocate de autorul excepţiei revin în mod exclusiv autorităţii legiuitoare.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 126/2005 privind mandatarea Ministerului Finanţelor Publice pentru reprezentarea României sau a altor instituţii publice în faţa Curţii de Arbitraj Internaţionale a Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii, excepţie ridicată de Cabinetul individual „A.C. Pop” în Dosarul nr. 3.579/2005 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 mai 2006.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Benke Karoly_________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește