DECIZIE nr. 406 din 4 noiembrie 2003

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2002 privind înfiinţarea Ghişeului unic în punctele de trecere a frontierei de stat a României, aprobată cu modificări prin Legea nr. 599/2002



Nicolae Popa – preşedinteCostică Bulai – judecătorNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorLucian Stângu – judecătorIoan Vida – judecătorAurelia Popa – procurorGabriela Dragomirescu – magistrat-asistent şefPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2002 privind înfiinţarea Ghişeului unic în punctele de trecere a frontierei de stat a României, aprobată cu modificări prin Legea nr. 599/2002, excepţie ridicată de Consiliul Local al Municipiului Giurgiu în Dosarul nr. 185/15/CA/2003 al Tribunalului Giurgiu.La apelul nominal răspund, pentru autorul excepţiei, avocat Dan Coporan şi director executiv Vasile Mustăţea, lipsind cealaltă parte, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul autorului excepţiei, avocat Dan Coporan, solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate ridicate, arătând următoarele: în sensul art. 44 şi 45 din Legea nr. 189/1998 privind finanţele publice locale, taxele speciale constituie venituri cu destinaţie specială ale bugetelor locale şi trebuie utilizate în scopurile pentru care au fost înfiinţate. Contrar acestor dispoziţii legale, art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2002 stabileşte că fondurile încasate din taxele ecologice şi de salubrizare, ce constituie taxe speciale, se administrează de consiliile judeţene ale administraţiei publice în a căror rază de competenţă se află punctul de trecere a frontierei de stat a României, ele folosindu-se exclusiv pentru întreţinerea şi amenajarea punctelor de trecere a frontierei de stat şi pentru salubrizarea zonei limitrofe lor. Se consideră că prin aceasta se încalcă prevederile constituţionale ale art. 121 alin. (1), potrivit cărora consiliul judeţean coordonează activitatea autorităţilor comunale şi orăşeneşti, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean, precum şi cele ale art. 136 referitoare la reglementarea prin lege a formării, administrării, întrebuinţării şi controlului resurselor financiare ale unităţilor administrativ-teritoriale. Totodată mai arată că prin textul de lege criticat se încalcă şi principiul autonomiei locale, consacrat de art. 119 din Constituţie, prin aceea că taxele locale speciale, cu destinaţie precisă, pe care le instituie sunt administrate de către consiliul judeţean. În completare, împuternicitul Consiliului Judeţean Giurgiu, domnul Vasile Mustăţea, solicitând, de asemenea, admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, arată că Giurgiu este singurul municipiu din România în care zona limitrofă înseamnă frontiera de stat şi municipiul Giurgiu. Potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, aprobată şi modificată prin Legea nr. 243/2002, culoarul de frontieră şi fâşia de protecţie a frontierei de stat fac parte din domeniul public al statului şi se administrează de către autorităţile administraţiei publice locale, care asigură curăţarea şi întreţinerea acestora. Mai mult, Ghişeul unic de încasare a taxelor şi a altor sume datorate în vamă s-a înfiinţat în punctul de trecere a frontierei Giurgiu-Ruse care face parte din punct de vedere geografic din intravilanul municipiului, iar competenţa materială de instituire a taxelor este exclusiv a consiliului local, iar nu a consiliului judeţean. De asemenea, potrivit Legii nr. 326/2001, cu modificările ulterioare, serviciile publice de gospodărie comunală se realizează sub autoritatea administraţiei publice locale, adică consiliul local. Aşa fiind, consideră că, din coroborarea dispoziţiilor legale enunţate, reiese că atribuţiile de încasare a taxelor ecologice şi de salubrizare, precum şi administrarea fondurilor rezultate din acestea revin exclusiv consiliului local, iar nu consiliului judeţean.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată, sens în care arată că prin textul de lege criticat nu sunt încălcate prevederile art. 119, art. 121 alin. (1) şi ale art. 136 din Constituţie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 27 februarie 2003, pronunţată în Dosarul nr. 185/15/CA/2003, Tribunalul Giurgiu a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2002 privind înfiinţarea Ghişeului unic în punctele de trecere a frontierei de stat a României, aprobată cu modificări prin Legea nr. 599/2002, excepţie ridicată de Consiliul Local al Municipiului Giurgiu.În motivarea excepţiei se susţine că prin prevederile art. 4 din ordonanţa de urgenţă criticată "s-a realizat o substituire a consiliului judeţean în competenţa consiliului local", ceea ce contravine art. 119 alin. (1), art. 121 alin. (1) şi art. 136 alin. (1) din Constituţie, precum şi prevederilor art. 44 şi 45 din Legea nr. 189/1998 privind finanţele publice locale. În acest sens, în esenţă, se arată că, potrivit legii menţionate, taxa ecologică şi taxa de salubrizare sunt taxe locale speciale, cu destinaţie precisă, iar administrarea lor de către consiliile judeţene încalcă textele constituţionale şi de lege invocate.Tribunalul Giurgiu apreciază că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată. În acest sens, se arată că nu sunt încălcate textele din Constituţie invocate, deoarece: destinaţia fondurilor încasate din taxele ecologice şi de salubrizare este, potrivit ordonanţei de urgenţă criticate, "întreţinerea şi amenajarea punctelor de trecere a frontierei şi salubrizarea zonei limitrofe acestora", iar nu constituirea lor ca venituri la bugetul consiliilor judeţene; principiul autonomiei locale "nu exclude obligaţia autorităţilor administraţiei publice locale de a respecta legile cu caracter general, aplicabile pe întreg teritoriul ţării, recunoscând existenţa unor interese locale specifice, distincte, dar care nu sunt în contradicţie cu interesele naţionale"; din fondurile prevăzute la art. 4 din ordonanţa de urgenţă se efectuează plata serviciilor prestate de administraţia publică locală, iar modul de distribuţie a taxelor ecologice şi de salubritate către bugetele locale urmează a fi stabilit prin norme metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor Publice şi aprobate de Guvern.Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Preşedintele Camerei Deputaţilor apreciază că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată. În acest sens, arată: administrarea de către consiliile judeţene a fondurilor încasate din taxele ecologice şi de salubrizare se face exclusiv în scopul pentru care au fost instituite, astfel că nu are loc o substituire a consiliului judeţean în competenţa consiliului local; principiul autonomiei locale nu exclude obligaţia autorităţilor administraţiei publice locale de a respecta legile aplicabile la nivel naţional, rezolvarea intereselor specifice la nivel de comună sau de oraş fiind în strânsă legătură cu rezolvarea intereselor întregului judeţ; competenţa de a stabili taxele prevăzute de textul de lege criticat aparţine consiliului judeţean care nu se substituie consiliului local.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată. În acest sens, arată: principiul autonomiei locale nu poate funcţiona în afara legii, iar limitele autonomiei locale sunt stabilite prin lege; în situaţiile reglementate de art. 4 din ordonanţa de urgenţă nu este vorba de o substituire a consiliului judeţean în atribuţiile consiliului local, ci doar de administrarea fondurilor încasate de Ghişeul unic din taxele ecologice şi de salubrizare, cu menţinerea expresă a destinaţiei acestora; acţiunile întreprinse în scopul întreţinerii şi amenajării punctelor de trecere a frontierei de stat şi salubrizării zonei limitrofe sunt activităţi de mare anvergură ce presupun coordonarea de către consiliul judeţean; activitatea din punctele de frontieră este un serviciu de interes naţional, desfăşurată de Direcţia Generală a Vămilor şi nu de consiliul local; schimbarea prin lege a administratorului unor categorii de resurse financiare este o problemă de oportunitate asupra căreia numai legiuitorul poate decide; derogarea prin dispoziţiile de lege criticate de la dreptul comun instituit prin Legea nr. 189/1998 nu constituie o problemă de constituţionalitate, ci una de aplicare a legii.Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2002 privind înfiinţarea Ghişeului unic în punctele de trecere a frontierei de stat a României, aprobată cu modificări prin Legea nr. 599/2002, care au următorul cuprins: „Fondurile încasate din taxele ecologice şi de salubrizare se administrează de consiliile judeţene ale administraţiei publice în a căror rază de competenţă se află punctul de trecere a frontierei de stat a României. Acestea se folosesc exclusiv pentru întreţinerea şi amenajarea punctelor de trecere a frontierei de stat şi pentru salubrizarea zonei limitrofe a acestora.”În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, aceste dispoziţii de lege contravin prevederilor constituţionale ale art. 119 alin. (1), ale art. 121 alin. (1) şi ale art. 136 alin. (1). Potrivit Constituţiei republicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, cu reactualizarea denumirilor şi renumerotarea textelor, art. 119 alin. (1) a devenit art. 120 alin. (1), art. 121 alin. (1) a devenit art. 122 alin. (1) şi art. 136 alin. (1) a devenit art. 137 alin. (1). Prevederile constituţionale menţionate au următorul conţinut:– Art. 120 alin. (1): "Administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale şi deconcentrării serviciilor publice.";– Art. 122 alin. (1): "Consiliul judeţean este autoritatea administraţiei publice pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale şi orăşeneşti, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean.";– Art. 137 alin. (1): "Formarea, administrarea, întrebuinţarea şi controlul resurselor financiare ale statutului, ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale instituţiilor publice sunt reglementate prin lege."De asemenea, autorul excepţiei invocă şi încălcarea art. 44 şi 45 din Legea nr. 189/1998 privind finanţele publice locale, al căror conţinut este următorul:– Art. 44: "(1) Pentru funcţionarea unor servicii publice locale, create în interesul persoanelor fizice şi juridice, consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, stabilesc taxe speciale.(2) Cuantumul taxelor speciale se stabileşte anual şi trebuie să acopere cel puţin sumele investite şi cheltuielile curente de întreţinere şi funcţionare a acestor servicii. … (3) Taxele speciale, instituite potrivit prevederilor prezentului articol, constituie venituri cu destinaţie specială ale bugetelor locale, fiind utilizate în scopurile pentru care au fost înfiinţate. … (4) Sumele rămase neutilizate din taxele speciale, stabilite ca diferenţă între veniturile încasate şi plăţile efectuate, se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie, o dată cu încheierea exerciţiului bugetar. Acelaşi regim se aplică şi celorlalte venituri cu destinaţie specială."; … – Art. 45: "(1) Taxele speciale se încasează numai de la persoanele fizice şi juridice care se folosesc de serviciile publice locale pentru care s-au instituit taxele respective.(2) Prin regulamentul aprobat de consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, se vor determina condiţiile în care se pot percepe taxele speciale, modul în care se obţine acordul persoanelor fizice şi juridice plătitoare, precum şi modul de repartizare a acestora. … (3) Hotărârile luate de consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, în legătură cu repartizarea taxelor speciale pe persoanele fizice şi juridice plătitoare vor fi afişate la sediul acestora sau prin publicare. … (4) Împotriva acestor hotărâri orice persoană interesată poate face contestaţie în termen de 15 zile de la afişarea sau publicarea acestora. După expirarea acestui termen consiliul care a adoptat hotărârea se întruneşte şi deliberează asupra contestaţiilor primite." … În sfârşit, autorul excepţiei consideră că prin textul de lege criticat sunt încălcate şi prevederile Legii serviciilor publice de gospodărie comunală nr. 326/2001, cu modificările ulterioare, şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, aprobată şi modificată prin Legea nr. 243/2002.Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea constată următoarele:Susţinerile potrivit cărora administrarea fondurilor încasate din taxe ecologice şi de salubrizare de către consiliile judeţene încalcă principiul autonomiei locale, consacrat de art. 120 alin. (1) din Constituţie, sunt neîntemeiate, deoarece autonomia locală nu se poate manifesta decât în limitele stabilite de lege. În sensul acestor dispoziţii constituţionale, prin textele de lege criticate care stabilesc că administratorul taxelor este consiliul judeţean şi nu consiliul local pe a cărui rază teritorială funcţionează Ghişeul unic, legiuitorul a configurat cadrul legal de manifestare a autonomiei locale.De asemenea, prevederile art. 4 din ordonanţa de urgenţă criticată nu contravin nici art. 122 alin. (1) din Constituţie, întrucât activitatea desfăşurată de punctele de frontieră este un serviciu public de interes naţional, chiar în situaţia în care punctul de frontieră se găseşte exclusiv pe raza teritorială a unei localităţi. De altfel, Curtea constată că acest text de lege nu numai că nu încalcă prevederile art. 137 alin. (1) din Constituţie, referitoare la reglementarea prin lege a formării, administrării, întrebuinţării şi controlului resurselor financiare ale statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale instituţiilor publice, ci chiar le dă expresie.În sfârşit, o eventuală contrarietate între prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86/2002 şi dispoziţiile altor legi nu intră în sfera controlului de constituţionalitate. Conformitatea unor acte normative între ele este o problemă ce prezintă interes sub aspectul nevoii de corelare normativă, care este însă o cerinţă de tehnică legislativă, ce excedează competenţei Curţii Constituţionale. Aşa fiind, Curtea urmează să respingă şi criticile de neconstituţionalitate constând în susţineri privind încălcarea prevederilor art. 44 şi 45 din Legea nr. 189/1998 privind finanţele publice locale, precum şi a prevederilor Legii serviciilor publice de gospodărie comunală nr. 326/2001, cu modificările ulterioare, şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, aprobată şi modificată prin Legea nr. 243/2002.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al art. 23 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2002 privind înfiinţarea Ghişeului unic în punctele de trecere a frontierei de stat a României, aprobată cu modificări prin Legea nr. 599/2002, excepţie ridicată de Consiliul Local al Municipiului Giurgiu.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 4 noiembrie 2003.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent şef,Gabriela Dragomirescu––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește