DECIZIE nr. 406 din 14 iulie 2005

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 lit. c) şi ale art. 53 alin. (2) lit. m) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorConstantin Doldur – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorDana Titian – procurorMihai Paul Cotta – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 lit. c) şi ale art. 53 alin. (2) lit. m) din Legea nr. 51/1995, excepţie ridicată de Marin Iovan în Dosarul nr. 1.573/A/2004 al Curţii de Apel Craiova – Secţia contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Magistratul-asistent învederează completului de judecată că Marin Iovan a depus la dosar o cerere de amânare a judecării cauzei, deoarece a fost citat cu 4 zile înainte de termenul de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a cererii.Curtea respinge cererea de amânare a judecării cauzei, întrucât la data de 5 iulie 2005 s-a mai acordat un termen pentru pregătirea apărării, la cererea autorului excepţiei, iar procedura de citare s-a efectuat conform dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că dispoziţiile legale criticate nu încalcă nici unul dintre textele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei. Se arată că decizia de suspendare din avocatură poate fi atacată în faţa instanţelor de judecată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 24 februarie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 1.573/A/2004, Curtea de Apel Craiova – Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 lit. c) şi ale art. 53 lit. n) din Legea nr. 51/1995, excepţie ridicată de Marin Iovan într-o cauză având ca obiect judecarea cererii autorului excepţiei de anulare a deciziilor Baroului Dolj şi Uniunii Avocaţilor din România, prin care i-a fost suspendată exercitarea profesiei de avocat.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 27 lit. c) şi ale art. 53 lit. n) din Legea nr. 51/1995 încalcă prevederile art. 41 alin. (1) şi ale art. 24 alin. (1) din Constituţie, precum şi pe cele ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Curtea de Apel Craiova – Secţia contencios administrativ şi fiscal, formulându-şi opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate, conform dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, apreciază că prevederile legale criticate „nu au nici o legătură şi nici nu reprezintă îngrădiri ale dreptului la apărare prevăzut de art. 24 alin. (1) sau [ale] liberei alegeri a profesiei sau meseriei prevăzute de art. 41 din Constituţie”.Potrivit opiniei instanţei, "este de principiu că impunerea, prin Legea specială nr. 51/1995 privind exercitarea profesiei de avocat, la plata unor taxe şi contribuţii pentru exercitarea profesiei în cadrul unui barou are o solidă şi indiscutabilă justificare, prin prisma finalităţii urmărite, aceea de îndeplinire de către fiecare avocat a condiţiilor necesare exercitării acestei profesii şi care se supune numai legii, statutului şi regulilor eticii profesionale”.Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 35/1997, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.Guvernul consideră că excepţia este neîntemeiată.În argumentarea acestui punct de vedere Guvernul arată că este de acord cu opinia instanţei, precizând că prevederile criticate "sunt expresia unei obligaţii legale prevăzute de statut, asumate de către reclamant ca membru al unei asociaţii profesionale, şi anume plata unor contribuţii către Baroul Dolj şi, respectiv, Uniunea Avocaţilor din România, [iar] această obligaţie se înscrie în cadrul reglementării de principiu cuprinse în art. 15 alin. (1) din Constituţie, care dispune că «Cetăţenii beneficiază de drepturile şi libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea»".Avocatul Poporului consideră că excepţia este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere se arată, referitor la critica de neconstituţionalitate a art. 27 lit. c) şi a art. 53 lit. n) din Legea nr. 51/1995 faţă de art. 24 alin. (1) din Constituţie, că „nu se încalcă sub nici un aspect dreptul la apărare al avocatului suspendat, întrucât, prin exercitarea căilor legale de atac împotriva deciziei consiliului baroului, se oferă acestuia suficiente garanţii pentru a formula pretenţii şi apărări”. Astfel, se menţionează că, „potrivit art. 56 din Legea nr. 51/1995, avocatul nemulţumit de decizia consiliului baroului, de suspendarea din exercitarea profesiei în cazul neplăţii taxelor, are dreptul de a se adresa Consiliului Uniunii Avocaţilor din România, iar în conformitate cu art. 21 din Legea fundamentală, instanţei de judecată competente”.În legătură cu critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor criticate faţă de prevederile art. 41 alin. (1) din Constituţie, Avocatul Poporului arată că "instituirea, prin textele de lege criticate, a unor condiţii în exercitarea profesiei de avocat este justificată de asigurarea unui climat de ordine în valorificarea, de către titulari, a drepturilor şi intereselor lor legitime".Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicată, precum şi celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispoziţiile art. 27 lit. c) şi ale art. 53 lit. n) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001. Textul art. 53 lit. n), dedus controlului de constituţionalitate, a devenit art. 53 alin. (2) lit. m) din Legea nr. 51/1995 în urma modificării aduse Legii nr. 51/1995 prin Legea nr. 255/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 23 iunie 2004.În consecinţă, Curtea urmează să se pronunţe asupra dispoziţiilor art. 27 lit. c) şi ale art. 53 alin. (2) lit. m) din Legea nr. 51/1995, care au în prezent următorul cuprins:– Art. 27: "Calitatea de avocat este suspendată: […]c) în caz de neplată totală sau parţială a taxelor şi a contribuţiilor profesionale către barou, către U.N.B.R. şi către sistemul propriu de asigurări sociale, timp de 3 luni de la scadenţa acestora şi până la lichidarea integrală a datoriilor; […]."; … – Art. 53: "(2) Consiliul baroului are următoarele atribuţii: […]m) suspendă din exercitarea profesiei, pe durata neplăţii taxelor, avocatul care nu achită taxele şi contribuţiile prevăzute de lege şi de statutul profesiei timp de 3 luni de la scadenţa acestora, dacă a fost avertizat despre neplată şi nu s-a conformat obligaţiei; […]." … Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile art. 24 alin. (1) şi ale art. 41 alin. (1) din Constituţie. Dispoziţiile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei au următorul cuprins:– Art. 24: "(1) Dreptul la apărare este garantat.";– Art. 41: "(1) Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este liberă."În susţinerea excepţiei este invocată, astfel cum rezultă din conţinutul cererii, şi încălcarea dispoziţiilor art. 6 pct. 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, al căror conţinut este următorul:"1. Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptate împotriva sa. Hotărârea trebuie să fie pronunţată în mod public, dar accesul în sala de şedinţe poate fi interzis presei şi publicului pe întreaga durată a procesului sau a unei părţi a acestuia în interesul moralităţii, al ordinii publice ori al securităţii naţionale într-o societate democratică, atunci când interesele minorilor sau protecţia vieţii private a părţilor la proces o impun, sau în măsura considerată absolut necesară de către instanţă atunci când, în împrejurări speciale, publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justiţiei."Curtea observă că în acţiunea introductivă la instanţă s-a formulat excepţia de neconstituţionalitate fără să fie motivată, autorul acesteia limitându-se a indica doar textele constituţionale şi pe cel din Convenţie pe care le consideră încălcate.Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată. Între textele de lege criticate şi prevederile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei nu există vreo incompatibilitate.Instituirea prin legea care reglementează exercitarea profesiei de avocat a unor obligaţii pentru cei în cauză, precum şi a unor măsuri sancţionatorii faţă de cei ce încalcă regulile prevăzute este întru totul legitimă.Referitor la invocarea art. 41 din Constituţie, Curtea constată că dreptul la muncă prevăzut de textul constituţional nu are legătură cu măsura suspendării din funcţie a unui avocat în cazul neîndeplinirii unor obligaţii prevăzute de lege, deoarece art. 1 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 prevede, referitor la categoria profesională a cărei activitate o reglementează, că „Profesia de avocat este liberă şi independentă, cu organizare şi funcţionare autonome, în condiţiile prezentei legi şi ale statutului profesiei”.În ceea ce priveşte susţinerea că textele criticate încalcă dreptul la apărare prevăzut de art. 24 din Constituţie, Curtea reţine că autorul excepţiei are posibilitatea deplină de a-şi exercită acest drept, în condiţiile în care s-a adresat instanţei pentru anularea deciziei de suspendare, în faţa căreia s-a invocat excepţia.Curtea constată, de asemenea, că prevederile legale criticate nu încalcă nici dispoziţiile art. 6 pct. 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. De altfel, în jurisprudenţa sa Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunţat asupra unor probleme de drept, relevante şi în cauza de faţă, stabilind de principiu, în urma radierii unui avocat de pe lista avocaţilor, că un consiliu al Ordinului avocaţilor are "competenţa să statueze asupra unei contestaţii referitoare la un drept". Pe de altă parte, Curtea a stabilit că, "în plus, consiliul Ordinului îndeplinea faţă de H. o funcţie jurisdicţională care se situa în prelungirea atribuţiilor sale în materie disciplinară". (cazul H. contra Belgiei, 1981)De asemenea, în cazul Albert şi Le Compte contra Belgiei, 1983, Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu a avut nimic de obiectat în privinţa drepturilor Consiliului provincial al Ordinului medicilor din Brabant de a aplica unui medic o suspendare a dreptului de a practica medicina sau radierea din Ordinul medicilor.Potrivit considerentelor expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 lit. c) şi ale art. 53 alin. (2) lit. m) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, excepţie ridicată de Marin Iovan în Dosarul nr. 1.573/A/2004 al Curţii de Apel Craiova – Secţia contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 14 iulie 2005.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Mihai Paul Cotta______________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește