DECIZIE nr. 405 din 10 aprilie 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorMarinela Mincă – procurorValentina Bărbăţeanu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală, excepţie invocată de Mircea Dolha în Dosarul nr. 9.464/100/2006 al Curţii de Apel Cluj – Secţia penală şi de minori.La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepţiei, doamna avocat Elena Tofan, din cadrul Baroului Bucureşti.Având cuvântul, apărătorul ales al autorului excepţiei solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate aşa cum a fost formulată, reiterând pe larg motivele susţinute în faţa instanţei de judecată.Ministerul Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată, arătând că normele criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 26 septembrie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 9.464/100/2006, Curtea de Apel Cluj – Secţia penală şi de minori a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală, excepţie invocată de Mircea Dolha în Dosarul nr. 9.464/100/2006 al Curţii de Apel Cluj – Secţia penală şi de minori.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textul de lege criticat încalcă dispoziţiile constituţionale privind egalitatea în drepturi şi dreptul la un proces echitabil. Se invocă şi o inconsecvenţă a legiuitorului. În acest sens, se arată că, anterior adoptării Legii nr. 79/2007, care a modificat art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală şi a stabilit competenţa de primă instanţă a curţii de apel şi pentru infracţiunile săvârşite de avocaţi, notari publici şi executori judecătoreşti, Codul de procedură penală fusese modificat prin Legea nr. 356/2006, „în sens invers, al suprimării situaţiei de competenţă după calitatea persoanei, având în vedere necesitatea respectării dreptului la un proces echitabil şi egalitatea părţilor”.Curtea de Apel Cluj – Secţia penală şi de minori apreciază că excepţia invocată este nefondată, deoarece dispoziţiile criticate stabilesc doar competenţa curţilor de apel de a soluţiona în primă instanţă infracţiunile săvârşite de anumite persoane, printre care şi avocaţi, şi nu sunt de natură să încalce egalitatea în faţa legii, care presupune egala răspundere a cetăţenilor pentru faptele săvârşite, nu şi judecarea acestora de către aceleaşi instanţe.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în această materie.Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că dispoziţiile art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală nu încalcă dispoziţiile constituţionale privind egalitatea în drepturi şi dreptul la un proces echitabil. În plus, arată că stabilirea competenţei, inclusiv a celei după calitatea persoanei, şi instituirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti sunt de competenţa exclusivă a legiuitorului, precum şi faptul că normele criticate asigură dreptul la două grade de jurisdicţie – judecata în primă instanţă şi judecata în recurs – în materie penală, în concordanţă cu art. 2 din Protocolul nr. 7 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală, potrivit cărora "Curtea de Apel:1. judecă în primă instanţă:[…]b) infracţiunile săvârşite de judecătorii de la judecătorii şi tribunale şi de procurorii de la parchetele care funcţionează pe lângă aceste instanţe, precum şi de avocaţi, notari publici, executori judecătoreşti şi de controlorii financiari ai Curţii de Conturi." … În opinia autorului excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi ale art. 20 cu raportare la art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care consacră dreptul la un proces echitabil, şi la art. 2 paragraful 1 din Protocolul nr. 7 adiţional la Convenţie, privind dreptul la două grade de jurisdicţie în materie penală.Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată pentru următoarele considerente:Stabilirea competenţei, inclusiv a celei după calitatea persoanei, şi instituirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti sunt de competenţa exclusivă a legiuitorului, care poate prevedea, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură, precum şi modalităţi de exercitare a drepturilor procesuale fără ca prin aceasta să se aducă atingere prevederilor constituţionale. Astfel, reglementarea competenţei curţilor de apel de a soluţiona în primă instanţă infracţiunile săvârşite de judecătorii de la judecătorii şi tribunale şi de procurorii de la parchetele care funcţionează pe lângă aceste instanţe, precum şi de avocaţi, notari publici, executori judecătoreşti şi de controlorii financiari ai Curţii de Conturi nu este de natură să aducă atingere prevederilor art. 16 din Legea fundamentală şi nici celor ale art. 7 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, deoarece situaţia deosebită a acestor categorii profesionale justifică un tratament juridic diferit.De asemenea, textul de lege criticat nu contravine liberului acces la justiţie şi nici dreptului la un proces echitabil. Instituirea unor reguli de competenţă după calitatea persoanei nu îngrădeşte dreptul persoanelor, în speţă al avocaţilor, de a se adresa instanţelor judecătoreşti şi de a beneficia de drepturile şi garanţiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces public, judecat de către o instanţă independentă, imparţială şi stabilită prin lege, într-un termen rezonabil, condiţii care sunt asigurate şi în situaţia judecării cauzelor în primă instanţă de către curţile de apel. Totodată, prevederile criticate asigură dreptul la două grade de jurisdicţie în materie penală, reglementat de art. 2 din Protocolul nr. 7 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.În ceea ce priveşte criticile privind "inconsecvenţa legiuitorului", acestea nu pot fi reţinute, deoarece nu intră în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată […]”.Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală, excepţie invocată de Mircea Dolha în Dosarul nr. 9.464/100/2006 al Curţii de Apel Cluj – Secţia penală şi de minori.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 aprilie 2008.PREŞEDINTELECURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Valentina Bărbăţeanu––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește