DECIZIE nr. 396 din 9 mai 2006

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 şi art. 108^5 din Codul de procedură civilă



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorMihaela Cîrstea – procurorIoana Marilena Chiorean – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 şi 108^5 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Marin Frunză în Dosarul nr. 1.299/44/2005 al Curţii de Apel Galaţi – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.La apelul nominal răspunde consilier juridic Simona Bulearcă-Dănăilă, cu delegaţie la dosar, pentru Compania de Navigaţie Fluvială Română "Navrom" – S.A. din Galaţi, lipsă fiind autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, consilierul juridic al Companiei de Navigaţie Fluvială Română "Navrom" – S.A. din Galaţi solicită respingerea excepţiei ca fiind inadmisibilă, întrucât autorul acesteia nu o motivează, depunând şi concluzii scrise în acest sens.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că dispoziţiile legale criticate sunt norme de procedură, iar legiuitorul poate institui reguli speciale în considerarea unor situaţii speciale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 25 ianuarie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 1.299/44/2005, Curtea de Apel Galaţi – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 şi 108^5 din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de Marin Frunză într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de reexaminare a unei încheieri pronunţate de Curtea de Apel Galaţi pentru aplicarea unei amenzi judiciare.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale, întrucât permit judecătorului care a pronunţat încheierea prin care s-a respins cererea de recuzare şi s-a aplicat amenda judiciară, să judece şi calea de atac a reexaminării, acesta neputând, evident, să-şi anuleze propria hotărâre.Curtea de Apel Galaţi – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi-a exprimat opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile legale criticate nu creează inegalitate între cetăţeni şi nici nu contravin celorlalte prevederi constituţionale şi din documentele internaţionale invocate.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, în acest sens fiind şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 547/2005.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 24 şi 108^5 din Codul de procedură civilă. Prevederile art. 108^5 din Codul de procedură civilă au fost introduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 2 octombrie 2000. În prezent, dispoziţiile legale criticate au următorul cuprins:– Art. 24: "Judecătorul care a pronunţat o hotărâre într-o pricină nu poate lua parte la judecata aceleiaşi pricini în apel sau în recurs şi nici în caz de rejudecare după casare.De asemenea nu poate lua parte la judecată cel care a fost martor, expert sau arbitru în aceeaşi pricină.";– Art. 108^5: "Împotriva încheierii prevăzute la art. 108^4 cel obligat la amendă sau despăgubire va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând, motivat, să se revină asupra amenzii ori despăgubirii sau să se dispună reducerea acestora.Cererea se face în termen de 15 zile, după caz, de la data la care a fost luată măsura sau de la data comunicării încheierii.Cererea se soluţionează prin încheiere irevocabilă, dată în camera de consiliu, de către instanţa de judecată ori de preşedintele instanţei de executare care a aplicat amenda sau despăgubirea."Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1, 4, 11, 15, 16, 20, 21, 31, 51, 53, 124 şi 126 din Constituţie, ale art. 6, 13, 14 şi 17 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi celor ale art. 1, 2, 6, 7, 8, 10, 11 şi 30 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că referitor la neconstituţionalitatea art. 108^5 din Codul de procedură civilă, invocată de acelaşi autor şi raportată la aceleaşi prevederi din Constituţie şi din acte internaţionale, Curtea s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 547/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.030 din 21 noiembrie 2005, statuând că aceste dispoziţii nu instituie inegalităţi sau discriminări între cetăţeni ori categorii de persoane.Neintervenind elemente noi, de natură a reconsidera jurisprudenţa Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele acestei decizii îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.Referitor la dispoziţiile art. 24 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că acestea nu contravin prevederilor şi principiilor consacrate prin Legea fundamentală şi prin actele juridice internaţionale la care România este parte, ci, dimpotrivă, reprezintă o garanţie a dreptului la un proces echitabil, prin faptul că judecătorul care a pronunţat o hotărâre într-o pricină nu poate lua parte la judecata aceleiaşi cauze în apel sau în recurs şi nici în caz de rejudecare după casare.De asemenea, faptul că împotriva încheierii de stabilire a amenzii sau despăgubirii se poate face numai cerere de reexaminare, aceasta soluţionându-se de către instanţa de judecată ori de preşedintele instanţei de executare care a aplicat amenda sau despăgubirea, nu poate constitui o încălcare a vreunei prevederi constituţionale, întrucât instanţa nu soluţionează fondul litigiului şi există astfel posibilitatea de a reveni asupra amenzii sau despăgubirii.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 şi art. 108^5 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Marin Frunză în Dosarul nr. 1.299/44/2005 al Curţii de Apel Galaţi – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 mai 2006.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiorean–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește