DECIZIE nr. 396 din 16 octombrie 1997

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 330 din Codul de procedură civilă



Ioan Muraru – preşedinteViorel Mihai Ciobanu – judecătorMihai Constantinescu – judecătorNicolae Popa – judecătorVictor Dan Zlatescu – judecătorRaul Petrescu – procurorGabriela Dragomirescu – magistrat-asistent Pe rol, pronunţarea asupra recursului declarat de Mateescu Liliana, Bandrup Virginia şi Nicolau Ioana Ruxandra împotriva Deciziei Curţii Constituţionale nr. 2 din 9 ianuarie 1997*).––––-Notă …
*) Decizia Curţii Constituţionale nr. 2 din 9 ianuarie 1997 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 202 din 21 august 1997.Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 24 septembrie 1997, în prezenta recurentilor, a reprezentantului Ministerului Public şi în lipsa celorlalte părţi legal citate, şi au fost consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 2 octombrie 1997 şi apoi, datorită imposibilităţii întrunirii completului, pentru data de 16 octombrie 1997.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Curtea Suprema de Justiţie – Secţia civilă, prin Încheierea din 25 octombrie 1996, a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 330 din Codul de procedură civilă, ridicată de Mateescu Liliana, Bandrup Virginia şi Nicolau Ioana Ruxandra.Prin Decizia nr. 2 din 9 ianuarie 1997, Curtea Constituţională a respins ca vadit nefondata excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330 din Codul de procedură civilă. Aceasta soluţie s-a fundamentat pe Decizia nr. 73 din 4 iunie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 22 octombrie 1996, prin care s-a statuat ca prevederile art. 330 din Codul de procedură civilă sunt constituţionale.Împotriva Deciziei Curţii Constituţionale nr. 2 din 9 ianuarie 1997 au declarat recurs, în termen legal, Mateescu Liliana, Bandrup Virginia şi Nicolau Ioana Ruxandra, pentru următoarele motive: imobilul în litigiu era exceptat de la naţionalizare potrivit dispoziţiilor art. 2 din Decretul nr. 92/1950; în temeiul Legii nr. 17/1997, recursul în anulare poate fi declarat în termen de 6 luni după ce hotărârea judecătorească a rămas irevocabilă.Potrivit art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, întrucât excepţia a fost respinsă ca vadit nefondata, s-au solicitat puncte de vedere celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului.Senatul, prin Comisia juridică, de numiri, disciplina, imunităţi şi validari, apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate este nefondata.Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca recursul este nefondat, întrucât, cu privire la constituţionalitatea acestei dispoziţii legale, Curtea Constituţională s-a pronunţat prin decizii definitive, care, potrivit art. 145 alin. (2) din Constituţie, sunt obligatorii pentru viitor.Camera Deputaţilor nu a comunicat punctul sau de vedere.CURTEA,având în vedere decizia atacată, motivele de recurs invocate, punctele de vedere ale Guvernului şi Senatului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, prevederile art. 330 din Codul de procedură civilă, raportate la dispoziţiile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, constata următoarele:Primul motiv de recurs, prin care se arata ca imobilul în litigiu era exceptat de la naţionalizare, conform prevederilor art. 2 din Decretul nr. 92/1950, urmează a fi respins, deoarece, potrivit art. 29 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, aceasta se pronunţa numai asupra problemelor de drept. Acest motiv de recurs priveşte fondul litigiului, care este de competenţa exclusiva a instanţelor judecătoreşti.Şi cel de-al doilea motiv de recurs, prin care se arata ca, potrivit Legii nr. 17/1997, recursul în anulare poate fi declarat împotriva hotărârilor judecătoreşti irevocabile în termen de 6 luni, urmează a fi respins, deoarece acesta este un aspect ce priveşte art. 330^1 din Codul de procedură civilă, iar excepţia de neconstituţionalitate cu care Curtea a fost investită în acest dosar, prin Încheierea din 25 octombrie 1996, priveşte art. 330 din acelaşi cod. Rezultă ca excepţia de neconstituţionalitate a art. 330^1 din Codul de procedură civilă este ridicată pentru prima data în faţa Curţii, în recurs.Potrivit art. 144 lit. c) din Constituţie, Curtea Constituţională hotărăşte "asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti privind neconstituţionalitatea legilor şi a ordonanţelor".Rezultă, pe cale de interpretare, ca ea nu hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate direct în faţa ei. Soluţia contrară nu poate fi primită şi pentru faptul ca astfel s-ar încalcă prevederile art. 23 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, în sensul cărora, în faţa instanţelor judecătoreşti, părţile sunt în drept sa dezbata excepţia, depunând dovezile şi probele pe care le cred de cuviinţă şi exercitandu-şi astfel drepturile procesuale ce le aparţin, ca în orice cauza pendinte pe rolul unei instanţe judecătoreşti. În finalul acestei faze de dezbatere contradictorie, instanţa însăşi este obligată să-şi exprime opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate şi sa sesizeze, prin încheiere, Curtea Constituţională. Dacă aceste reguli se referă la condiţiile în care poate fi sesizată Curtea pentru judecata în fond, este limpede ca ele nu pot fi eludate în cazul în care Curtea soluţionează pricina în recurs. Ceea ce imperativ nu este admisibil la judecata în fond nu poate deveni admisibil ca urmare a exercitării caii de atac a recursului.Admiterea de a invoca excepţia de neconstituţionalitate pentru prima data în recursul declarat la Curtea Constituţională ar înlesni exercitarea abuzivă a caii de atac de către cel care, nesocotind legea, ar pune instanţa în situaţia de a se pronunţa în legătură cu noi probleme litigioase ce nu au fost avute în vedere la judecata în fond.În sensul celor arătate sunt şi deciziile Curţii Constituţionale nr. 97 din 24 octombrie 1995 şi nr. 77 din 25 iunie 1996, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 17 ianuarie 1996 şi, respectiv, nr. 165 din 26 iulie 1996.Pentru motivele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 25 şi al art. 26 din Legea nr. 47/1992,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge recursul declarat de Mateescu Liliana, Bandrup Virginia şi Nicolau Ioana Ruxandra împotriva Deciziei Curţii Constituţionale nr. 2 din 9 ianuarie 1997.Definitivă.Pronunţată în şedinţa publică din 16 octombrie 1997.PREŞEDINTELE CURŢIICONSTITUŢIONALE,prof.univ.dr. IOAN MURARUMagistrat-asistent,Gabriela Dragomirescu–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește