DECIZIE nr. 393 din 25 martie 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 3 pct. 1 şi 12, art. 18, 20, 25, 27, 31 şi 32 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, precum şi ale art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorIon Tiucă – procurorMihai Paul Cotta – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 3 pct. 1 şi 12, art. 18, 20, 25, 27, 31 şi 32 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, precum şi ale art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Gerovital Cosmetics” – S.A. în Dosarul nr. 22.491/3/2007 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a VII-a comercială.La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, prin avocat Florin Doran, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul autorului excepţiei solicită admiterea excepţiei. Se arată că dispoziţiile legale criticate sunt contrare prevederilor art. 53, 57, 126 şi 135 din Constituţie.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, considerând că textele legale criticate nu încalcă prevederile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 31 octombrie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 22.491/3/2007, Tribunalul Bucureşti – Secţia a VII-a comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 3 pct. 1 şi 12, art. 18, 20, 25, 27, 31 şi 32 din Legea nr. 85/2006, precum şi ale art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Gerovital Cosmetics” – S.A. în cauza ce are ca obiect judecarea procedurii de insolvenţă.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine următoarele:– Art. 1 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, care prevede că procedura reglementată de lege se aplică debitorilor aflaţi în stare de insolvenţă sau de insolvenţă iminentă, „induc un caracter imperativ al procedurii”, iar faţă de debitor „aplică o etichetă” care îi afectează grav dreptul de proprietate, contravine prevederilor art. 9, art. 44 alin. (2) teza întâi, art. 45, 53, 57, art. 126 alin. (1), precum şi art. 135 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Constituţie.– Art. 3 pct. 1 din Legea nr. 85/2006, care prevede situaţia în care insolvenţa este prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul nu a plătit o datorie în 30 de zile, încalcă textele constituţionale invocate, în condiţiile în care nu instituie în sarcina creditorului nici o obligaţie de a dovedi starea de insolvenţă a debitorului.– Art. 3 pct. 12 din Legea nr. 85/2006 stabileşte un prag prea mic pentru a determina insolvenţa, iar teza a doua nu specifică dacă este vorba de 6 salarii ale unui singur salariat sau cumularea a 6 salarii indiferent de la câţi angajaţi provine creanţa.– Referitor la celelalte texte din Legea nr. 85/2006 care constituie obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, şi anume art. 18, 20, 25, 27, 31 şi 32, autorul excepţiei nu face nicio motivare concretă pentru fiecare dintre ele, ci arată doar că încalcă dispoziţiile constituţionale menţionate.– Dispoziţiile art. 28 alin. (2) din Legea nr. 54/2003, care permit sindicatului de a formula în numele membrilor lui o cerere de deschidere a procedurii de insolvenţă, sunt neconstituţionale, în raport de art. 9 şi 57 din Constituţie, în măsura în care nu conţin nicio nuanţare în raport de gravitatea demersului şi nu instituie nicio procedură prealabilă de conciliere.Tribunalul Bucureşti – Secţia a VII-a comercială apreciază că excepţia este neîntemeiată. Se arată că specificul procedurii de insolvenţă cuprinde reguli speciale care derogă de la normele dreptului comun, iar stabilirea lor constituie atributul exclusiv al legiuitorului.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Se arată că aspectele invocate de către autorul excepţiei nu constituie o problemă de constituţionalitate, ci de aplicare a legii, de competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părţii prezente şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei îl constituie dispoziţiile art. 1 alin. (1), art. 3 pct. 1 şi 12, art. 18, 20, 25, 27, 31 şi 32 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, precum şi ale art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 5 februarie 2003.Dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 stabilesc categoriile de debitori aflaţi în stare de insolvenţă sau de insolvenţă iminentă cărora li se aplică procedura.Prevederile art. 3 pct. 1 şi 12 prevăd semnificaţia termenilor de "insolvenţă" şi "valoare-prag".Dispoziţiile art. 28 alin. (2) din Legea nr. 54/2003 prevăd dreptul organizaţiilor sindicale de a întreprinde orice acţiune, fără a avea nevoie de un mandat expres, în numele membrilor lor.Celelalte texte legale cuprind prevederi referitoare la administratorul special (art. 18), atribuţiile administratorului judiciar (art. 20), cererea debitorului aflat în stare de insolvenţă (art. 27), cererile creditorilor (art. 31) şi deschiderea procedurii insolvenţei (art. 32).În opinia autorului excepţiei, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 9 privind sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale, art. 44 alin. (2) teza întâi referitor la garantarea proprietăţii private, art. 45 privind libertatea economică, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 57 referitor la exercitarea drepturilor şi a libertăţilor, art. 126 alin. (1) referitor la realizarea justiţiei, precum şi art. 135 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) privind economia.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:Autorul excepţiei susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi ale art. 3 pct. 1 şi 12 din Legea nr. 85/2006 „induc un caracter imperativ al procedurii”, nu instituie în sarcina creditorului nicio obligaţie de a dovedi starea de insolvenţă a debitorului, stabilesc un prag prea mic pentru a determina insolvenţa, iar art. 28 alin. (2) din Legea nr. 54/2003 nu instituie o procedură prealabilă de conciliere şi nu conţine nuanţări în raport de gravitatea demersului.Referitor la celelalte prevederi legale criticate din Legea nr. 85/2006, şi anume art. 18, 20, 25, 27, 31 şi 32, autorul excepţiei, fără să motiveze în vreun fel, arată doar că încalcă dispoziţiile constituţionale invocate.Având în vedere modul în care a fost formulată excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorul acesteia, fără să susţină concret în ce constă încălcarea prevederilor constituţionale menţionate, critică, de fapt, modalitatea de redactare a textelor de lege. Or, astfel de critici, chiar dacă ar fi reale, nu pot constitui obiect al controlului de constituţionalitate, având în vedere dispoziţiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”.În consecinţă, Curtea constată, sub acest aspect, că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 3 pct. 1 şi 12, art. 18, 20, 25, 27, 31 şi 32 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, precum şi ale art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Gerovital Cosmetics” – S.A. în Dosarul nr. 22.491/3/2007 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a VII-a comercială.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 25 martie 2008.PREŞEDINTELECURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Mihai Paul Cotta–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește