DECIZIE nr. 392 din 4 iulie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 alin. (3) din Legea nr. 550/2002 privind vânzarea spațiilor comerciale proprietate privată a statului și a celor de prestări de servicii, aflate în administrarea consiliilor județene sau a consiliilor locale, precum și a celor din patrimoniul regiilor autonome de interes local, excepție ridicată de Societatea Napocom – S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 3.405/117/2018 al Curții de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.325D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 3.329D/2019, care vizează excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (3) din Legea nr. 550/2002, excepție ridicată de aceeași autoare în Dosarul nr. 3.405/117/2018/a1 al Curții de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea lor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 3.329D/2019 la Dosarul nr. 3.325D/2019, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiate, a excepțiilor formulate, invocând Decizia Curții Constituționale nr. 828 din 17 noiembrie 2020. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin Încheierea civilă din 25 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.405/117/2018, Curtea de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (3) din Legea nr. 550/2002 privind vânzarea spațiilor comerciale proprietate privată a statului și a celor de prestări de servicii, aflate în administrarea consiliilor județene sau a consiliilor locale, precum și a celor din patrimoniul regiilor autonome de interes local. Excepția a fost ridicată de recurenta-reclamantă Societatea Napocom – S.A. din Cluj-Napoca într-o cauză având ca obiect soluționarea unui recurs împotriva sentinței civile prin care s-a respins cererea având ca obiect vânzarea unor spații comerciale. … 8.Prin Încheierea civilă din 25 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.405/117/2018/a1, Curtea de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (3) din Legea nr. 550/2002. Excepția a fost ridicată de recurenta-reclamantă Societatea Napocom – S.A. din Cluj-Napoca într-o cauză având ca obiect soluționarea unui recurs împotriva unei sentințe civile, vizând completarea/lămurirea dispozitivului. … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține că sistemul de drept românesc garantează nu doar accesul liber la justiție (prin art. 21 din Constituție), ci și accesul la o cale de atac efectivă împotriva unei hotărâri judecătorești pronunțate de prima instanță (prin art. 129 din Constituție). Or, dispozițiile art. 8 alin. (3) teza finală din Legea nr. 550/2002 încalcă aceste garanții constituționale prin eliminarea oricărei căi de atac împotriva hotărârii pronunțate de prima instanță, ceea ce echivalează cu eliminarea controlului judiciar al hotărârii judecătorești pronunțate în primă instanță, aducându-se atingere principiilor accesului liber la justiție, dreptului la un proces echitabil, dreptului la apărare și principiului exercitării căilor de atac, care este golit total de conținut. În plus, se aduce atingere și principiului egalității în drepturi a cetățenilor, jurisdicția contenciosului administrativ reglementând în mod expres calea de atac a recursului pentru hotărârile pronunțate în primă instanță în această materie, această cale de atac fiind suprimată însă în privința procedurii reglementate de art. 8 din Legea nr. 550/2002, deși ea este supusă judecății instanței de contencios administrativ. … 10.Excluderea căii de atac nu poate fi justificată nici invocând criteriul lipsei de importanță a acestei proceduri judiciare (criteriu invocat de legiuitor în trecut pentru suprimarea căilor de atac pentru anumite proceduri judiciare, considerate ca fiind mai puțin importante și, în consecință, nejustificând o atenție sporită din partea instanțelor judecătorești), având în vedere că procedura vizează stabilirea prețului de vânzare pentru spații comerciale aflate în proprietatea privată a statului, valorile și interesele patrimoniale în discuție fiind extrem de ridicate și importante. … 11.Curtea de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată din perspectiva jurisprudenței Curții Constituționale, respectiv a Deciziei nr. 898 din 17 decembrie 2015 și neîntemeiată din perspectiva prevederilor Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 6 din Convenție negarantând accesul la toate gradele de jurisdicție sau la toate căile de atac prevăzute de legislațiile naționale, iar art. 13 din Convenție consacrând doar dreptul persoanei la un recurs efectiv în fața unei instanțe naționale, deci posibilitatea de a accede la un grad de jurisdicție. … 12.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru ași exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 8 alin. (3) din Legea nr. 550/2002 privind vânzarea spațiilor comerciale proprietate privată a statului și a celor de prestări de servicii, aflate în administrarea consiliilor județene sau a consiliilor locale, precum și a celor din patrimoniul regiilor autonome de interes local, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 din 5 noiembrie 2002, care au următorul cuprins: „(3) Raportul de evaluare și stabilirea prețului de vânzare pot fi contestate de persoanele interesate, în termen de 5 zile de la depunerea raportului, la secția de contencios administrativ a tribunalului. Judecata se face de urgență, cu citarea contestatorului, a comisiei și a evaluatorului. Comisia este reprezentată de președintele acesteia. Participarea procurorului este obligatorie. Hotărârea este definitivă și irevocabilă.“ Având în vedere însă criticile de neconstituționalitate formulate, precum și considerentele actelor de sesizare a Curții Constituționale, Curtea reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate doar dispozițiile cuprinse în teza finală a alin. (3) al art. 8 din Legea nr. 550/2002. … 16.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, în art. 21 privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, precum și în art. 129 referitor la căile de atac. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că Legea nr. 550/2002 stabilește cadrul juridic pentru vânzarea spațiilor comerciale și a celor de prestări de servicii, proprietate privată a statului, aflate în administrarea consiliilor județene sau a consiliilor locale, precum și a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local, denumite spații comerciale sau de prestări de servicii, care se realizează prin negociere directă sau, după caz, prin licitație publică cu strigare, în condițiile acestei legi. … 18.În ceea ce privește hotărârea prin care se aprobă lista spațiilor comerciale sau de prestări de servicii, proprietate privată a statului, care se află în administrarea consiliilor județene sau a consiliilor locale, precum și a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local de sub autoritatea acestora, care urmează să fie vândute potrivit dispozițiilor Legii nr. 550/2002, conform art. 5 alin. (3), prefecții vor veghea ca hotărârea mai sus menționată să cuprindă toate spațiile comerciale sau de prestări de servicii care cad sub incidența acestei legi. În acest scop, hotărârile consiliilor locale și ale consiliilor județene vor fi comunicate prefecților în termen de cel mult 3 zile de la adoptare și vor fi afișate la sediul primăriei, respectiv al consiliului județean. Prefectul va cere completarea sau modificarea listei, dacă este cazul, iar în situația în care se refuză solicitarea prefectului, acesta se va putea adresa instanței de contencios administrativ. Sesizarea și judecata se fac în procedură de urgență. Hotărârea instanței este definitivă și irevocabilă. În ceea ce privește raportul de evaluare și stabilirea prețului de vânzare, acestea, potrivit prevederilor art. 8 alin. (3) din Legea nr. 550/2002, criticate în prezenta cauză, pot fi contestate de persoanele interesate, în termen de 5 zile de la depunerea raportului, la secția de contencios administrativ a tribunalului. Judecata se face de urgență, cu citarea contestatorului, a comisiei și a evaluatorului. Comisia este reprezentată de președintele acesteia. Participarea procurorului este obligatorie. Hotărârea este definitivă. … 19.Față de această împrejurare, nemulțumirea autoarei excepției de neconstituționalitate constă, în esență, în faptul că hotărârea pronunțată de către instanța de contencios administrativ, în situațiile mai sus menționate, este definitivă, fiind lipsită de căi de atac, ceea ce este neconstituțional în opinia sa, susținând că actualul cadru legislativ în materia contenciosului administrativ, reglementat de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1154 din 7 decembrie 2004, este în contradicție cu aceste norme speciale. … 20.Curtea observă că soluția legislativă criticată a mai format obiectul controlului de constituționalitate, în raport cu critici și prevederi constituționale similare, sens în care sunt, spre exemplu, Decizia nr. 161 din 28 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 273 din 27 martie 2006, Decizia nr. 1.549 din 17 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 9 februarie 2010, sau Decizia nr. 828 din 17 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 388 din 14 aprilie 2021. Cu acele prilejuri, Curtea a reținut că Legea fundamentală nu cuprinde dispoziții care să prevadă căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești, stabilind în art. 129 că acestea se exercită în condițiile legii. Curtea a arătat că accesul la justiție nu presupune și accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, iar instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, deci și reglementarea căilor ordinare sau extraordinare de atac, este de competența exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură. Astfel, accesul liber la justiție nu înseamnă accesul la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac (Decizia nr. 161 din 28 februarie 2006, precitată, și Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). … 21.De altfel, nici Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu prevede un dublu grad de jurisdicție, această garanție procedurală existând doar în materie penală, potrivit art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenție, în timp ce în celelalte domenii are aplicabilitate textul art. 13 din Convenție. Astfel, textul art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale presupune doar existența posibilității efective de a supune judecății unei instanțe naționale cazul violării unui drept consacrat de Convenție, sens în care este Hotărârea din 26 octombrie 2000, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Kudla împotriva Poloniei, și, în consecință, nu impune un anumit număr al gradelor de jurisdicție sau un anumit număr al căilor de atac (Decizia nr. 843 din 8 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 578 din 31 iulie 2008). … 22.Cu privire la dispozițiile criticate, Curtea a reținut că prevederile art. 8 alin. (3) din Legea nr. 550/2002 constituie expresia transpunerii în legislație a principiului constituțional privind controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice pe calea contenciosului administrativ. Astfel, prin textele de lege criticate se asigură accesul la o instanță judecătorească, respectiv secția de contencios administrativ a tribunalului, a persoanelor nemulțumite de prețul stabilit prin raportul de evaluare întocmit de persoanele autorizate, potrivit legii, selectate de comisiile pentru vânzarea spațiilor comerciale sau de prestări de servicii constituite în localitățile în care există spații care cad sub incidența Legii nr. 550/2002. Așadar, întrucât actul administrativ este supus controlului judecătoresc, critica ce are un atare obiect este lipsită de temei constituțional (Decizia nr. 1.549 din 17 noiembrie 2009 și Decizia nr. 161 din 28 februarie 2006, precitate). Întrucât aceste considerente se aplică mutatis mutandis și în prezenta cauză, nu se poate reține pretinsa încălcare a dispozițiilor constituționale ale art. 21 alin. (1) și (3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 privind dreptul la apărare și ale art. 129 referitor la căile de atac. … 23.Neintervenind elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluțiile și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 24.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Napocom – S.A. din Cluj-Napoca în dosarele nr. 3.405/117/2018 și nr. 3.405/117/2018/a1 ale Curții de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 8 alin. (3) teza finală din Legea nr. 550/2002 privind vânzarea spațiilor comerciale proprietate privată a statului și a celor de prestări de servicii, aflate în administrarea consiliilor județene sau a consiliilor locale, precum și a celor din patrimoniul regiilor autonome de interes local sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 iulie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent-șef,
Mihaela Senia Costinescu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește