DECIZIE nr. 391 din 16 octombrie 2003

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. o^1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru



Nicolae Popa – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorLucian Stângu – judecătorIoan Vida – judecătorPaula C. Pantea – procurorMădălina Ştefania Diaconu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 lit. o^1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Tour Consult” – S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 21.893/2002 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a VI-a comercială.La apelul nominal răspunde partea Societatea Comercială "V.I.S. Print" – S.R.L., prin avocat Gina Popescu, lipsind autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul părţii prezente solicită respingerea excepţiei ridicate ca fiind neîntemeiată, arătând că textul art. 3 lit. o^1) din Legea nr. 146/1997, care stabileşte o taxă judiciară de timbru într-o sumă fixă, indiferent de valoarea obiectului litigiului, nu încalcă principiul egalităţii în drepturi, deoarece se aplică deopotrivă tuturor persoanelor aflate în situaţii identice. Arată că în privinţa cererilor de emitere a ordonanţelor cu somaţie de plată Curtea Constituţională are o jurisprudenţă bogată în sensul conformităţii acestei proceduri cu dispoziţiile Legii fundamentale. Având în vedere perioada lungă de timp care a trecut de la declanşarea procesului până la acest termen şi existenţa unei jurisprudenţe constante a instanţei de control constituţional, consideră că excepţia de faţă a fost ridicată cu rea-credinţă, în scop dilatoriu, şi solicită amendarea autorului excepţiei, în temeiul art. 51 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată.Reprezentantul Ministerului Public pune, de asemenea, concluzii de respingere a excepţiei ridicate ca fiind neîntemeiată. Arată că legiuitorul are posibilitatea de a stabili reguli diferite şi, în speţă, taxe de timbru diferite ca valoare, în considerarea unor situaţii deosebite. Procedura de emitere a somaţiei de plată fiind una specială, consideră că stabilirea unor taxe de timbru diferenţiate este justificată şi nu încalcă principiul egalităţii în faţa legii.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 28 martie 2003, pronunţată în Dosarul nr. 21.893/2002, Tribunalul Bucureşti – Secţia a VI-a comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 lit. o^1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Tour Consult” – S.R.L. din Bucureşti într-o cauză având ca obiect o cerere pentru emiterea ordonanţei cu somaţia de plată.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie. În acest sens arată că prin stabilirea taxei judiciare de timbru într-o sumă fixă, indiferent de valoarea obiectului litigiului, se creează o discriminare între cei care urmează procedura reglementată de Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 şi cei care urmează dreptul comun.Tribunalul Bucureşti – Secţia a VI-a comercială apreciază că nu există nici o incompatibilitate între textul de lege criticat şi prevederile constituţionale invocate. Mai arată că prin lege pot fi instituite reguli deosebite, în considerarea unor situaţii diferite, iar Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 reglementează o procedură specială, mai rapidă, de recuperare a creanţelor creditorilor, situaţia vizată fiind diferită de cea avută în vedere de dispoziţiile Codului de procedură civilă. Astfel, art. 3 lit. o^1) din Legea nr. 146/1997 nu creează nici privilegii şi nici discriminări.În conformitate cu dispoziţiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia ridicată.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată. În acest sens arată că plata taxei judiciare de timbru este "o condiţie de sesizare a instanţei de judecată şi ca atare este prevăzută de dispoziţiile procedurale adoptate prin lege, deci în temeiul prevederilor art. 125 alin. (3) din Constituţie". Mai mult, taxele judiciare de timbru sunt stabilite diferenţiat, pe categorii de cereri, fără deosebiri între cei ce formulează cereri de aceeaşi categorie.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 3 lit. o^1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997. Textul criticat a fost introdus prin Ordonanţa Guvernului nr. 34/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 28 august 2001, şi are următoarea redactare:– Art. 3: "Acţiunile şi cererile neevaluabile în bani se taxează astfel: […]o^1) cereri pentru emiterea somaţiei de plată – 300.000 lei."În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, aceste dispoziţii legale contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1), prevederi care au următorul cuprins:– Art. 16 alin. (1): "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări."Examinând textul de lege criticat, cu raportare la prevederile constituţionale invocate, Curtea constată că obligaţia plăţii taxelor judiciare de timbru, ca una dintre condiţiile sesizării legale a instanţelor judecătoreşti, este prevăzută de norme procedurale, a căror adoptare, potrivit prevederilor art. 125 alin. (3) din Constituţie, intră în competenţa exclusivă a legiuitorului. Legiuitorul are opţiunea liberă în determinarea cererilor pentru care trebuie plătite taxe judiciare de timbru, a cuantumului acestora, precum şi a părţilor care au obligaţia să le plătească, cu condiţia să nu instituie un tratament juridic diferit pentru situaţii identice. Astfel, legea stabileşte cuantumul taxelor judiciare de timbru diferenţiat, în raport cu valoarea obiectului cererii, în sume fixe pentru unele categorii de cereri, când obiectul cererii este evaluabil în bani, sau prevede chiar scutirea de la plata taxelor de timbru, în cazul anumitor categorii de cereri sau părţi din proces.Procedura reglementată de Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată este una specială, sumară şi accelerată, urmărind încasarea creanţelor care îndeplinesc condiţiile prevăzute în art. 1 din acest act normativ, şi anume: sunt creanţe certe, lichide şi exigibile ce reprezintă obligaţii de plată a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însuşit de părţi prin semnătură ori în alt mod admis de lege şi care atestă drepturi şi obligaţii privind executarea anumitor servicii, lucrări sau orice alte prestaţii. În cazurile în care nu sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de ordonanţa menţionată, creditorii pot să îşi valorifice pretenţiile pe baza reglementărilor din dreptul comun. Stabilirea unor taxe judiciare de timbru diferite pentru cererile introduse în cadrul acestei proceduri speciale nu încalcă normele constituţionale, esenţială fiind obligaţia care le incumbă tuturor celor care apelează la această procedură, de a plăti aceleaşi taxe judiciare de timbru, fără privilegii şi fără discriminări.Faţă de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) şi (3) şi al art. 25 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. o^1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Tour Consult” – S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 21.893/2002 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a VI-a comercială.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 octombrie 2003.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent,Mădălina Ştefania Diaconu––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește