DECIZIE nr. 39 din 7 februarie 2002

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 43^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, dispoziţii preluate în art. 44 al Ordonanţei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, precum şi la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată



Nicolae Popa – preşedinteCostica Bulai – judecătorNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorLucian Stangu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorIoan Vida – judecătorGabriela Ghita – procurorMaria Bratu – magistrat-asistentPe rol se afla cauza, repusă pe rol, privind soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 43^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, text introdus prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, precum şi a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată.Excepţia a fost ridicată în Dosarul nr. 688/2001 al Curţii Supreme de Justiţie – Secţia de contencios administrativ de Elena Cean, Virgil Firuleasa, Dumitru Gazetovici, Marin Popa, Netty Topala, Benedict Sarbu, Elena Hogea, Cornel Badoiu, Georgeta Firuleasa, Adriana Donciu, Clemansa Enache, Elena Osipenco, Eugenia Popa-Lohan, Raul Petrescu, Constanta Patrichi, Alexandrina Savin, Iulia Talvescu, Ovidiu Zarnescu, Ecaterina Vorobciuc, Maria Roşu, Maria Nadia Hirsch, Maria Tipu, Dimitrie Popescu, Viorica Radu, Dimitrie Onica, Nicolaie Cioflec şi Elena Tofan, iar în Dosarul nr. 548/2001 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia de contencios administrativ, de Elena Cean, Cornel Badoiu, Nicoleta Kernbach, Georgeta Gainuse, Benedict Sarbu, Nicolaie Cioflec, Georgeta Firuleasa, Virgil Firuleasa, Adriana Donciu, Clemansa Enache, Dumitru Gazetovici, Viorica Radu, Marin Popa, Eugenia Popa-Lohan, Constanta Patrichi, Iulia Talvescu, Eleonora Mos, Tatiana Manu, Netty Topala, Nadia Hirsch, Sofia Cazacu, Dumitru Martinescu, Eugen Calomfirescu, Cornel Teodorescu, Toma Dobre, Nicolaie Popa, Constantin Popescu şi Vasile Benea.În şedinţa din 15 ianuarie 2002, când au avut loc dezbaterile, Curtea a dispus conexarea Dosarului nr. 207C/2001 la Dosarul nr. 141C/2001, care a fost primul înregistrat, constatând ca între excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în cele doua dosare exista o strânsă legătură, urmând să se pronunţe prin decizia de faţa asupra celor două excepţii de neconstituţionalitate. În aceeaşi şedinţa Curtea a amânat pronunţarea pentru 22 ianuarie 2002, data la care a dispus repunerea cauzei pe rol pentru data de 7 februarie 2002, având în vedere ca în completul de 7 membri ai Curţii, care a participat la dezbaterile în fond şi la deliberare, nu s-a putut lua o decizie.La apelul nominal se prezintă Dumitru Gazetovici, Eugen Calomfirescu, Elena Cean, Toma Dobre, Constanta Patrichi, Nicolaie Popa, Benedict Sarbu şi Netty Topala, autori ai excepţiei, lipsind ceilalţi autori, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Este, de asemenea, prezent Ministerul Finanţelor Publice, prin consilier juridic Nicoleta Negut, lipsind Guvernul României, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, autorii excepţiilor, prezenţi la dezbateri, solicita admiterea acesteia, arătând ca îşi menţin concluziile prezentate cu ocazia dezbaterilor în şedinţa publică din data de 15 ianuarie 2002. În sustinere depun note scrise.Reprezentantul Ministerului Finanţelor Publice solicita respingerea excepţiilor, invocand jurisprudenta Curţii, care s-a mai pronunţat în legătură cu constituţionalitatea textelor de lege criticate.Reprezentantul Ministerului Public, luând cuvântul pe fondul cauzei, pune concluzii de respingere a excepţiilor, arătând ca dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale. Astfel, art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992, republicată, reglementează modul de calcul al pensiei magistraţilor, fără a cuprinde vreo prevedere referitoare la impozitarea acestor pensii. Pe de altă parte se arata ca pensiile pentru celelalte categorii de salariaţi, cu excepţia cadrelor militare, se stabilesc în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, acest sistem fiind organizat pe baza anumitor principii, printre care şi cel al solidarităţii. Or, pentru magistraţi, o parte din pensie se suporta de la bugetul de stat. Cu privire la dispoziţiile art. 43^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999 se arata ca asupra constituţionalităţii acestor dispoziţii Curtea Constituţională s-a pronunţat prin deciziile nr. 173 din 23 mai 2001 şi nr. 190 din 19 iunie 2001, statuand ca ele nu contravin prevederilor constituţionale. În concluzie solicita respingerea excepţiilor, întrucât nu au intervenit elemente noi care să determine modificarea jurisprudenţei Curţii.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 12 martie 2001, pronunţată în Dosarul nr. 688/2001, Curtea Suprema de Justiţie – Secţia de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 43^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, text introdus prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, excepţie ridicată de Elena Cean, Virgil Firuleasa, Dumitru Gazetovici, Marin Popa, Netty Topala, Benedict Sarbu, Elena Hogea, Cornel Badoiu, Georgeta Firuleasa, Adriana Donciu, Clemansa Enache, Elena Osipenco, Eugenia Popa-Lohan, Raul Petrescu, Constanta Patrichi, Alexandrina Savin, Iulia Talvescu, Ovidiu Zarnescu, Ecaterina Vorobciuc, Maria Roşu, Maria Nadia Hirsch, Maria Tipu, Dimitrie Popescu, Viorica Radu, Dimitrie Onica, Nicolaie Cioflec şi Elena Tofan.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenta, ca prin actele normative criticate "a fost abrogat art. 7 din Legea nr. 3/1977, precum şi art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999, în care se menţiona ca lt; lt;nu sunt impozabile pensiile de orice fel gt; gt; (art. 5 lit. d)”. În opinia autorilor excepţiei este „inadmisibil ca în privinta pensiilor cuvenite pensionarilor să se aplice dubla impozitare”, întrucât se încalcă dispoziţiile art. 53 alin. (1) din Constituţie, conform cărora „cetăţenii au obligaţia să contribuie prin impozite şi prin taxe la cheltuieli publice pe baza principiului lt; lt;asezarii juste a sarcinilor fiscale gt; gt;”, iar alin. 3 al aceluiaşi text constituţional prevede că „orice alte prestaţii sunt interzise […]”. Un alt argument privind neconstituţionalitatea dispoziţiilor legale criticate, invocat de autorii excepţiei, se referă la faptul ca, „din punctul de vedere al magistraţilor, Guvernul nu avea competenţa sa modifice o lege organică, respectiv Legea nr. 92/1992 privind organizarea judecătorească, deoarece singurul organ competent este Parlamentul României (art. 72 alin. (3) lit. h)”.De asemenea, prin Încheierea din 19 aprilie 2001, pronunţată în Dosarul nr. 548/2001, Curtea de Apel Bucureşti Secţia de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 43^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, text introdus prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, precum şi a dispoziţiilor art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, excepţie ridicată de Elenea Cean, Cornel Badoiu, Nicoleta Kernbach, Georgeta Gainuse, Benedict Sarbu, Nicolaie Cioflec, Georgeta Firuleasa, Virgil Firuleasa, Adriana Donciu, Clemansa Enache, Dumitru Gazetovici, Viorica Radu, Marin Popa, Eugenia Popa-Lohan, Constanta Patrichi, Iulia Talvescu, Eleonora Mos, Tatiana Manu, Netty Topala, Nadia Hirsch, Sofia Cazacu, Dumitru Martinescu, Eugen Calomfirescu, Cornel Teodorescu, Toma Dobre, Nicolaie Popa, Constantin Popescu şi Vasile Benea.În motivarea acestei excepţii de neconstituţionalitate se susţine, în esenta, ca prevederile art. 43^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999, text introdus prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 87/2000, potrivit cărora sunt impozitate toate pensiile, creează o situaţie discriminatorie între pensiile magistraţilor şi celelalte pensii din sistemul asigurărilor sociale de stat, datorită modului de calcul al acestora. Astfel, în timp ce, potrivit prevederilor art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992, republicată, pensiile de serviciu ale magistraţilor se stabilesc în funcţie de venitul net, celelalte pensii din sistemul asigurărilor sociale de stat se stabilesc în raport cu venitul brut realizat. Se considera astfel, în opinia autorilor excepţiilor , ca se încalcă prevederile art. 43 alin. (2), art. 49 şi 53 din Constituţie.Un alt argument privind neconstituţionalitatea dispoziţiilor legale criticate, invocat de autorii excepţiei, se referă la faptul ca "Modul în care a fost modificată Legea nr. 92/1992, prin dispoziţiile luate de Guvern, constituie o flagrantă încălcare a unei legi organice cum este legea de organizare judecătorească”.Exprimandu-şi opinia, Curtea Suprema de Justiţie Secţia de contencios administrativ, considera ca excepţia nu este intemeiata, ambele acte normative "fiind în acord cu prevederile Constituţiei"; Curtea de Apel Bucureşti Secţia de contencios administrativ, considera ca excepţia este intemeiata, textele criticate contravenind dispoziţiilor art. 138, 49 şi art. 53 alin. (3) din Constituţie. Se mai arata ca Legea nr. 92/1992 este o lege organică ce nu putea fi modificată decât tot printr-o lege organică, „întrucât în materia legilor organice nu exista delegare legislativă potrivit art. 114 din Constituţie”.Guvernul considera neintemeiate excepţiile de neconstituţionalitate, arătând, în esenta, pe de o parte, ca "prevederile ce reglementează regimul de impunere a pensiilor nu vin în contradictie cu dispoziţiile constituţionale ale art. 53 alin. (1), incidente în materie şi care stabilesc: lt; lt;Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice gt; gt;, Constituţia nefacand diferentieri din punct de vedere al subiectilor impozabili, între salariaţi şi pensionari". Pe de altă parte, se arata ca art. 43^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999 nu contravine textelor constituţionale invocate, „ci reglementează, la nivel de lege, conţinutul şi limitele acestui tip de drept, ceea ce nu poate fi considerat ca un argument de neconstituţionalitate”.Potrivit punctului de vedere al Guvernului "Nici susţinerile de principiu privind neconstituţionalitatea actelor normative emise de Guvern în temeiul art. 114 alin. (4) din Constituţie nu pot fi primite, întrucât Constituţia României nu conţine dispoziţii exprese interdictive privind modificarea, completarea sau abrogarea totală sau parţială printr-o ordonanţa de urgenţă a unei legi organice, iar abilitarea Guvernului de a emite astfel de reglementări este data de însăşi Constituţia României, potrivit art. 114 alin. (4)".Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorii-raportori, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţiile de neconstituţionalitate ridicate.Obiectul celor două excepţii de neconstituţionalitate conexate, asa cum rezultă din încheierile de sesizare, precum şi din concluziile scrise depuse la cele doua instanţe, îl constituie dispoziţiile art. 43^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, text introdus prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, precum şi dispoziţiile art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, dispoziţii ce au următoarea redactare:– Art. 43^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999: „(1) Este impozabilă totalitatea veniturilor nete, încasate cu titlu de pensie de către contribuabili, plătite atât din fonduri constituite prin contribuţii obligatorii la un sistem de asigurare socială, cat şi cele primite cu titlu de pensie finanţată de la bugetul de stat, potrivit legii, pentru partea care depăşeşte suma de 2.000.000 lei pe luna.(2) Venitul net din pensie reprezintă diferenţa dintre venitul brut din pensie şi contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate. … (3) Venitul brut din pensie reprezintă sumele plătite cu titlu de pensii de asigurări sociale de stat şi, după caz, pensii plătite din bugetul de stat, pensii suplimentare inclusiv majorarea acordată pentru asigurări sociale de sănătate. … (4) Venitul impozabil lunar din pensii se determina prin deducerea din suma veniturilor nete din pensii calculate potrivit alin. (2) a unei sume fixe neimpozabile lunare de 2.000.000 lei."; … – Art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992, republicată: „Magistraţii cu o vechime de cel puţin 25 de ani în magistratura beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din venitul net realizat din salariul de baza, sporul pentru vechime în munca şi sporul de stabilitate în magistratura, avute la data pensionării.”Textele constituţionale invocate în motivarea excepţiei sunt următoarele:– Art. 43 alin. (2): "Cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţa medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asistenţa socială prevăzute de lege.";– Art. 49: (1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea siguranţei naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.(2) Restrangerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenta dreptului sau a libertăţii."; … – Art. 53: "(1) Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice.(2) Sistemul legal de impunere trebuie să asigure aşezarea justa a sarcinilor fiscale. … (3) Orice alte prestaţii sunt interzise, în afară celor stabilite prin lege, în situaţii excepţionale."; … – Art. 114 alin. (1): "Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice."I. Analizând criticile de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile art. 43^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, text introdus prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, Curtea constata ca art. 85 din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 435 din 3 august 2001, abroga expres, începând cu data intrării în vigoare a Ordonanţei Guvernului nr. 7/2001, respectiv la data de 1 ianuarie 2002, atât Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999, cat şi Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 87/2000.Cu privire la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a unei dispoziţii legale modificate ulterior ridicării excepţiei, prin Decizia Plenului nr. III din 31 octombrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 9 noiembrie 1995, Curtea Constituţională a statuat ca în cazul în care după invocarea unei excepţii în faţa instanţelor judecătoreşti prevederea legală supusă controlului a fost modificată, Curtea Constituţională se pronunţa asupra constituţionalităţii prevederii legale în noua sa redactare numai dacă soluţia legislativă din legea sau ordonanţa modificată este, în principiu, aceeaşi cu cea dinaintea modificării.Curtea constata ca, în esenta, textul art. 43^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999 a fost preluat de art. 44 din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2001, cu excepţia plafonului de la care urmează a fi impozitate pensiile, textul respectiv având următorul cuprins: „(1) Este impozabilă totalitatea veniturilor nete, încasate cu titlu de pensie de către contribuabili, plătite atât din fonduri constituite prin contribuţii obligatorii la un sistem de asigurare socială, cat şi cele primite cu titlu de pensie finanţată de la bugetul de stat, potrivit legii, pentru partea care depăşeşte suma de 5.000.000 lei pe luna.(2) Venitul net din pensie reprezintă diferenţa dintre venitul brut din pensie şi contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate. … (3) Venitul brut din pensie reprezintă sumele plătite cu titlu de pensii de asigurări sociale de stat şi, după caz, pensii plătite din bugetul de stat, pensii suplimentare inclusiv majorarea acordată pentru asigurări sociale de sănătate. … (4) Venitul impozabil lunar din pensii se determina prin deducerea din suma veniturilor nete din pensii, calculate potrivit alin. (2), a unei sume fixe neimpozabile lunare de 5.000.000 lei." … Examinând excepţia de neconstituţionalitate, în raport cu redactarea cuprinsă în Ordonanţa Guvernului nr. 7/2001, Curtea constata ca soluţia legislativă criticata de autorii excepţiei, şi anume impozitarea pensiilor, este menţinută. Prin urmare Curtea va analiza constituţionalitatea dispoziţiilor art. 44 din aceasta ordonanţa în vigoare.Asupra soluţiei legislative criticate, cuprinsă iniţial în dispoziţiile art. 43^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, text introdus prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 190 din 19 iunie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 14 septembrie 2001, prin Decizia nr. 173 din 23 mai 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 500 din 24 august 2001, şi prin Decizia nr. 251 din 18 septembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 24 ianuarie 2002. Prin deciziile pronunţate Curtea Constituţională a stabilit ca aceste dispoziţii legale sunt constituţionale şi a respins excepţiile ridicate.Astfel, în considerentele Deciziei nr. 251/2001 Curtea a reţinut ca art. 43^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999 nu se referă la impozitarea pensiilor magistraţilor, ci la impozitarea tuturor categoriilor de venituri nete încasate cu titlu de pensie, conform Legii fundamentale care consacra obligaţia cetateneasca de a contribui la constituirea fondurilor băneşti. Ca atare, dispoziţiile constituţionale cuprinse la art. 53 alin. (1) prevăd ca „Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice”, iar cele cuprinse la art. 138 alin. (1) prevăd ca „Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege”. În aceeaşi decizie Curtea a mai stabilit ca sumele reţinute din salarii cu titlu de contribuţie şi culese la fondul asigurărilor sociale nu rămân în proprietatea contribuabililor, ci ele intră în buget şi se redistribuie, potrivit legii, persoanelor îndreptăţite, sub forma de pensii sau de ajutoare sociale. Aceasta opţiune a legiuitorului îşi găseşte fundamentul constituţional în dispoziţiile art. 1 alin. (3), care proclama statul român ca stat social, cu toate obligaţiile ce îi revin acestuia în privinta asigurării unui trai decent tuturor categoriilor sociale. Impozitarea de către legiuitor a pensiilor mai mari de 2.000.000 lei constituie, în lumina acestei jurisprudente a Curţii Constituţionale, o măsura socială prin care se majorează bugetul public naţional, care, potrivit art. 137 alin. (1) din Constituţie, cuprinde printre altele şi bugetul asigurărilor sociale de stat.Soluţia adoptată şi considerentele avute în vedere în aceasta decizie sunt valabile şi în prezenta cauza, întrucât nu au intervenit elemente noi care să determine o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii. Aceasta cu atât mai mult cu cat în prezent plafonul de la care pensiile sunt impozitate a fost ridicat de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei, ceea ce, în mod evident, este în favoarea tuturor pensionarilor, inclusiv a foştilor magistraţi.II. Cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, Curtea constata ca la data ridicării excepţiei (19 aprilie 2001) textul acestui articol avea următoarea redactare, ca urmare a modificării prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 113 din 29 iunie 2000: „Magistraţii cu o vechime de cel puţin 25 de ani în magistratura beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din câştigul salarial net lunar rezultat din salariul de baza, sporul pentru vechime în munca, sporul pentru stabilitate, precum şi din alte sporuri şi indemnizaţii cu caracter permanent avute la data pensionării, din care s-au dedus sumele prevăzute de lege de reglementările legale privind impozitul pe salarii”.Ulterior, prin Legea nr. 355 din 10 iulie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 12 iulie 2001, a fost respinsă Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 113/2000, astfel ca textul art. 101 alin. 3 în vigoare are următorul cuprins: „Magistraţii cu o vechime de cel puţin 25 de ani în magistratura beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din venitul net realizat din salariul de baza, sporul pentru vechime în munca şi sporul de stabilitate în magistratura, avute la data pensionării”.Curtea constata ca soluţia legislativă criticata de autorii excepţiei, şi anume modul de calcul al pensiilor magistraţilor, prin luarea în considerare a salariului net, este menţinută. Prin urmare Curtea va analiza constituţionalitatea dispoziţiilor art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992, republicată, în vigoare, fără modificările aduse de Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 113/2000.Autorii excepţiei critica acest text pe motiv ca Legea nr. 92/1992 este o lege organică ce nu putea fi modificată decât tot printr-o lege organică, „întrucât în materia legilor organice nu exista delegare legislativă potrivit art. 114 din Constituţie”.Curtea constata ca aceasta critica de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textul art. 114 alin. (1), care reglementează delegarea legislativă prin abilitarea Guvernului de către Parlament prin lege specială de a emite ordonanţe, nefiind relevant în cauza. Aceasta deoarece, pe de o parte, prin Legea nr. 355 din 10 iulie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 12 iulie 2001, Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 113/2000, care modificase textul art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992, a fost respinsă. Pe de altă parte, critica de neconstituţionalitate nu ar putea fi primită nici în ipoteza în care Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 113/2000 ar fi fost menţinută în vigoare. Curtea Constituţională a statuat constant în jurisprudenta sa, de exemplu în Decizia nr. 15 din 25 ianuarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 267 din 14 iunie 2000, şi în Decizia nr. 102 din 6 iunie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 21 august 2000, ca prin ordonanţe de urgenţă se poate reglementa chiar şi în domeniul legilor organice, restrictia prevăzută la art. 114 alin. (1) din Constituţie nefiind aplicabilă decât în cazul ordonanţelor emise în temeiul unei legi speciale de abilitare.Autorii excepţiei mai susţin ca se creează o situaţie discriminatorie între pensiile magistraţilor şi celelalte pensii din sistemul asigurărilor sociale de stat datorită modului de calcul al acestora. Astfel, potrivit prevederilor art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992, republicată, pensiile de serviciu ale magistraţilor se stabilesc în funcţie de venitul net, iar celelalte pensii din sistemul asigurărilor sociale de stat se stabilesc în raport cu venitul brut realizat.Curtea constata ca aceste critici sunt neintemeiate, întrucât art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992, republicată, reglementează condiţiile de acordare a pensiilor de serviciu pentru magistraţi, precum şi modul de calcul al acestora, fără să facă nici un fel de referire la impozitarea acestora. Curtea retine, de asemenea, ca reglementarea modului de calcul al pensiei, determinarea categoriilor de venituri supuse impozitării şi a condiţiilor de impozitare intră în atribuţiile exclusive ale legiuitorului. Pe de altă parte, reglementarea diferita a modului de calcul al pensiilor de serviciu ale magistraţilor este justificată obiectiv şi raţional, ţinându-se seama ca aceste pensii de serviciu reprezintă o categorie specială de pensii, care se deosebeşte esenţial, inclusiv prin modul de calcul şi prin cuantum, de pensia reglementată prin Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.De altfel, asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992, republicată, Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr. 81 din 25 aprilie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 383 din 15 august 2000, statuand ca aceste dispoziţii sunt constituţionale.Atât considerentele, cat şi soluţia pronunţată în aceasta decizie îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţa, neintervenind elemente noi de natura sa ducă la reconsiderarea jurisprudenţei Curţii.Pentru motivele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu majoritate de voturi,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 43^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, dispoziţii preluate în art. 44 al Ordonanţei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, excepţie ridicată de Elena Cean, Virgil Firuleasa, Dumitru Gazetovici, Marin Popa, Netty Topala, Benedict Sarbu, Elena Hogea, Cornel Badoiu, Georgeta Firuleasa, Adriana Donciu, Clemansa Enache, Elena Osipenco, Eugenia Popa-Lohan, Raul Petrescu, Constanta Patrichi, Alexandrina Savin, Iulia Talvescu, Ovidiu Zarnescu, Ecaterina Vorobciuc, Maria Roşu, Maria Nadia Hirsch, Maria Tipu, Dimitrie Popescu, Viorica Radu, Dimitrie Onica, Nicolaie Cioflec şi Elena Tofan în Dosarul nr. 688/2001 al Curţii Supreme de Justiţie – Secţia de contencios administrativ.Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 43^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, dispoziţii preluate în art. 44 al Ordonanţei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, precum şi ale art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, excepţie ridicată de Elena Cean, Cornel Badoiu, Nicoleta Kernbach, Georgeta Gainuse, Benedict Sarbu, Nicolaie Cioflec, Georgeta Firuleasa, Virgil Firuleasa, Adriana Donciu, Clemansa Enache, Dumitru Gazetovici, Viorica Radu, Marin Popa, Eugenia Popa-Lohan, Constanta Patrichi, Iulia Talvescu, Eleonora Mos, Tatiana Manu, Netty Topala, Nadia Hirsch, Sofia Cazacu, Dumitru Martinescu, Eugen Calomfirescu, Cornel Teodorescu, Toma Dobre, Nicolaie Popa, Constantin Popescu şi Vasile Benea în Dosarul nr. 548/2001 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia de contencios administrativ.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 7 februarie 2002.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent,Maria Bratu────────────────

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește