DECIZIE nr. 389 din 9 mai 2006

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 20/11/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 525 din 19 iunie 2006
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 325 10/05/2018
ActulREFERIT DEDECIZIE 266 16/03/2010
ActulREFERIT DEDECIZIE 404 24/03/2009
ActulREFERIT DEDECIZIE 669 10/10/2006
ActulREFERIT DEDECIZIE 800 09/11/2006
ActulREFERIT DEDECIZIE 867 30/11/2006

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 3 şi 4 din Codul de procedură civilă



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorKozsokar Gabor – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorMihaela Cirstea – procurorMadalina Stefania Diaconu – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 3 şi 4 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Crisan Marius Beniamin şi Societatea Comercială "Benstar" – S.R.L. Oiejdea în Dosarul nr. 9.106/2005 al Judecătoriei Alba Iulia.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 233D/2006 şi nr. 349D/2006.La apelul nominal în Dosarul nr. 233D/2006 lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.La apelul nominal în Dosarul nr. 349D/2006 se prezintă autorul excepţiei Petre Adrian Catalin, prin avocat Josif Friedmann, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea celor trei dosare. Partea prezenta şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea cauzelor.În temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea dispune conexarea dosarelor nr. 233D/2006 şi nr. 349D/2006 la Dosarul nr. 109D/2006, care este primul înregistrat.Avocatul părţii prezente susţine ca procedura de citare nu a fost legal îndeplinită, deoarece intimaţii au fost citaţi la o adresa de la care au fost evacuati.Verificand informaţiile aflate în dosar, magistratul-asistent arata ca părţile au fost citate la ultima adresa comunicată instanţei; or, potrivit prevederilor art. 98 din Codul de procedură civilă, schimbarea domiciliului uneia dintre părţi în timpul judecaţii trebuie, sub pedeapsa neluării ei în seama, să fie adusă la cunoştinţa instanţei prin petiţie la dosar, iar părţii potrivnice prin scrisoare recomandată.Reprezentantul Ministerului Public considera ca procedura de citare este legal îndeplinită, în conformitate cu art. 98 din Codul de procedură civilă.Curtea respinge excepţia nelegalitatii procedurii de citare şi acorda cuvântul părţii prezente.Avocatul părţii prezente solicita admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, pentru motivele arătate în faţa Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti. Astfel, considera ca inexistenta caii de atac împotriva ordonanţei preşedinţiale de suspendare provizorie a executării silite contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) şi (2), art. 20, art. 21 alin. (1), (2) şi (3), art. 24, art. 53, art. 124 alin. (2) şi art. 129, precum şi în art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, iar, în practica, duce la infirmarea unei soluţii date pe fond, de instanţe ierarhic superioare, de către judecătorul de la nivelul instanţei de executare.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând, pe de o parte, ca legiuitorul, în virtutea prerogativelor conferite de art. 126 alin. (2) din Constituţie, poate stabili reguli de procedura diferite, adecvate fiecărei situaţii juridice, iar pe de altă parte, ca prevederile constituţionale nu garantează folosirea tuturor căilor de atac.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, retine următoarele:Prin Încheierea din 27 ianuarie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 9.106/2005, Judecătoria Alba Iulia a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 3 şi 4 din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de către Crisan Marius Beniamin şi Societatea Comercială "Benstar" – S.R.L. Oiejdea cu prilejul soluţionării unei cereri de ordonanţa preşedinţială pentru suspendarea executării silite.Prin Încheierea din 14 februarie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 824/2006, Judecătoria Targoviste a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială "Blind Română Construcţii Blindaje Export-Import" – S.R.L. Targoviste cu prilejul soluţionării unei cereri de suspendare a executării silite.Prin Încheierea din 7 februarie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 3.451/299/2006, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de către Adrian Catalin Petre cu prilejul soluţionării unei cereri de suspendare a executării silite.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin ca dispoziţiile legale criticate impun părţii care solicită suspendarea provizorie a executării o constrângere financiară exagerata, în condiţiile în care bunurile părţii sunt indisponibilizate prin sechestru asigurator şi nu pot fi valorificate, iar aceasta condiţie constituie o încălcare a accesului liber la justiţie. De asemenea, considera ca aceste texte permit debitorului sa uzeze de cai judiciare pentru a împiedica executarea silită, creditorul rămânând, astfel, în inferioritate de sanse în ceea ce priveşte apărarea sa. În sfârşit, se mai critica dispoziţiile legale ale art. 403 alin. 4 ca fiind contrare ordinii de drept constituţionale, deoarece dau posibilitatea instanţei de a suspenda executarea silită, fără citarea părţilor, iar încheierea nu este supusă niciunei cai de atac. De aceea, considera că nu se asigura un recurs efectiv în sistemul judiciar naţional şi sunt incalcate drepturile prevăzute la art. 16 alin. (1) şi (2), art. 20, art. 21 alin. (1), (2) şi (3), art. 24, art. 53, art. 124 alin. (2) şi art. 129 din Constituţie.Judecătoria Alba Iulia, Judecătoria Targoviste şi Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti considera ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Guvernul apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Avocatul Poporului apreciază ca textele legale criticate sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 403 alin. 3 din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 156 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 138/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 2 octombrie 2000, şi ale art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă, modificate prin Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedura civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005. Textele legale criticate au următoarea formulare:"Asupra cererii de suspendare formulate potrivit alin. 1 şi 2, instanţa, în toate cazurile, se pronunţa prin încheiere, care poate fi atacată cu recurs, în mod separat.În cazuri urgente, dacă s-a plătit cauţiunea, preşedintele instanţei poate dispune, prin încheiere şi fără citarea părţilor, suspendarea provizorie a executării până la soluţionarea cererii de suspendare de către instanţa. Încheierea nu este supusă nici unei cai de atac. Cauţiunea care trebuie depusa este în cuantum de 10% din valoarea obiectului cererii sau de 5 milioane lei pentru cererile neevaluabile în bani. Cauţiunea depusa este deductibilă din cauţiunea stabilită de instanţa, dacă este cazul."Autorii excepţiei susţin ca dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) şi (2), art. 20, 21, 24, 52, 53, 124, 129 şi 135 din Constituţie, referitoare la egalitatea în drepturi, tratatele internaţionale privind drepturile omului, accesul liber la justiţie, dreptul la apărare, dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, restrangerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, înfăptuirea justiţiei, folosirea căilor de atac şi economia României.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata următoarele:Dispoziţiile art. 403 alin. 3 din Codul de procedură civilă au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 47 din 27 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 14 martie 2005, Curtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate, arătând ca acest articol nu încalcă principiul liberului acces la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, ci, dimpotriva, reprezintă o garanţie a părţilor interesate de a ataca încheierea data asupra suspendării executării silite.Cu privire la dispoziţiile art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă, criticile de neconstituţionalitate sunt, de asemenea, neintemeiate.Întrucât plata cauţiunii nu constituie o condiţie de admisibilitate a contestaţiei la executare, ci exclusiv pentru a putea solicita suspendarea provizorie a executării silite, instituirea acestei obligaţii nu poate fi calificată ca o modalitate de a împiedica accesul liber la justiţie. În ceea ce priveşte încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea constata ca, în măsura în care reglementarea dedusă controlului se aplică tuturor celor aflaţi în situaţia prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare, critica cu un atare obiect nu este intemeiata.Împrejurarea ca împotriva încheierii instanţei prin care s-a dispus suspendarea provizorie a executării, până la soluţionarea cererii de suspendare, nu se poate promova nicio cale de atac nu este de natura sa infranga dispoziţiile constituţionale referitoare la accesul liber la justiţie, la folosirea căilor de atac şi la înfăptuirea justiţiei, deoarece legiuitorul, în virtutea prerogativelor conferite de art. 126 alin. (2) din Constituţie, poate stabili reguli de procedura diferite, adecvate fiecărei situaţii juridice, iar pe de altă parte, prevederile constituţionale nu garantează folosirea tuturor căilor de atac. În acest sens s-a pronunţat Curtea Constituţională, cu valoare de principiu, în Decizia Plenului nr. 1/1994, unde s-a reţinut ca legea poate exclude folosirea unor cai de atac fie pentru a reduce cheltuielile ocazionate de proces datorită caracterului modic al obiectului în litigiu, fie din motive de celeritate sau de protecţie a unor interese sociale, fie pentru ca natura cauzei impune o rezolvare prompta şi definitivă.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natura a determina reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, argumentarea şi soluţia reţinute în deciziile de mai sus îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauza.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 3 şi 4 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Crisan Marius Beniamin şi Societatea Comercială "Benstar" – S.R.L. Oiejdea în Dosarul nr. 9.106/2005 al Judecătoriei Alba Iulia, de Societatea Comercială "Blind Română Construcţii Blindaje Export-Import" S.R.L. Targoviste în Dosarul nr. 824/2006 al Judecătoriei Targoviste şi de Adrian Catalin Petre în Dosarul nr. 3.451/299/2006 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 mai 2006.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Madalina Stefania Diaconu–-

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x