Informatii Document
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 345 din 25 mai 2009
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act | |
Nu exista actiuni induse de acest act | |
Acte referite de acest act: | |
Nu exista acte care fac referire la acest act | |
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedură penală
Acsinte Gaspar – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIuliana Nedelcu – procurorOana Cristina Puică – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Marian Odangiu în Dosarul nr. 8.791/325/2008 al Judecătoriei Timişoara, de Societatea Agricolă Inoteşti din comuna Colceag, judeţul Prahova, în Dosarul nr. 1.152/259/2008 al Tribunalului Prahova – Secţia penală, şi de Alexandru Lăutaru în Dosarul nr. 12.118/281/2008 al Judecătoriei Ploieşti – Secţia penală.La apelul nominal răspunde Marin Duţă, în calitate de reprezentant legal al Societăţii Agricole Inoteşti din comuna Colceag, judeţul Prahova, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea, având în vedere că excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 2.271D/2008, nr. 2.275D/2008 şi nr. 2.318D/2008 au obiect identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.Marin Duţă, în calitate de reprezentant al autorului excepţiei, arată că nu este de acord cu conexarea dosarelor.Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării cauzelor.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.275D/2008 şi nr. 2.318D/2008 la Dosarul nr. 2.271D/2008, care este primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul lui Marin Duţă, în calitate de reprezentant al autorului excepţiei, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, depunând concluzii scrise în acest sens.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin Încheierea din 29 octombrie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 8.791/325/2008, Judecătoria Timişoara a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Marian Odangiu cu ocazia soluţionării plângerii împotriva unei ordonanţe de scoatere de sub urmărire penală.Prin Încheierea din 3 noiembrie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 1.152/259/2008, Tribunalul Prahova – Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Societatea Agricolă Inoteşti din comuna Colceag, judeţul Prahova, cu ocazia soluţionării recursului împotriva unei sentinţe penale referitoare la plângerea împotriva unei rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale.Prin Încheierea din 11 noiembrie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 12.118/281/2008, Judecătoria Ploieşti – Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Alexandru Lăutaru cu ocazia soluţionării plângerii împotriva unei ordonanţe de scoatere de sub urmărire penală.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că textul de lege criticat încalcă egalitatea în drepturi a cetăţenilor, accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, dreptul la viaţă şi la integritatea fizică şi psihică, dreptul de asociere, dreptul de proprietate privată, condiţiile şi limitele restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei, folosirea căilor de atac şi rolul Ministerului Public, deoarece verificarea rezoluţiei sau ordonanţei procurorului de netrimitere în judecată se face doar pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei şi a eventualelor înscrisuri noi prezentate, iar părţile sunt lipsite de un grad de jurisdicţie, calea de atac a apelului fiind suprimată. De asemenea, critică dispoziţiile art. 278^1 din Codul de procedură penală, întrucât acestea nu permit formularea unei plângeri în faţa judecătorului împotriva măsurii luate de procuror cu privire la indisponibilizarea unor bunuri în faza de urmărire penală. În fine, autorul excepţiei Societatea Agricolă Inoteşti apreciază că dispoziţiile de lege criticate nu apără drepturile cetăţenilor, ci permit favorizarea de către autorităţi a bandelor de hoţi.Judecătoria Timişoara consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituţionale invocate.Tribunalul Prahova – Secţia penală apreciază ca neîntemeiată critica de neconstituţionalitate, arătând că art. 278^1 din Codul de procedură penală nu aduce nicio atingere dispoziţiilor din Legea fundamentală invocate de autorul excepţiei.Judecătoria Ploieşti – Secţia penală consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, autorul excepţiei vizând de fapt completarea dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedură penală în ceea ce priveşte posibilitatea atacării pe calea plângerii în faţa judecătorului şi a altor acte sau măsuri dispuse de procuror.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, făcând trimitere în acest sens la Decizia Curţii Constituţionale nr. 228/2006.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 278^1 din Codul de procedură penală sunt constituţionale, întrucât textul de lege criticat nu încalcă prevederile din Legea fundamentală invocate de autorii excepţiei. Face trimitere în acest sens la deciziile Curţii Constituţionale nr. 36/2007, nr. 697/2008 şi nr. 777/2008. Mai arată că dispoziţiile art. 1, 22 şi 44 din Constituţie nu au incidenţă în cauza de faţă.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 278^1 din Codul de procedură penală, modificate prin Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, având următorul cuprins: „După respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanţei ori, după caz, a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum şi orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 şi 278, la judecătorul de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă. Plângerea poate fi făcută şi împotriva dispoziţiei de netrimitere în judecată cuprinse în rechizitoriu.În cazul în care prim-procurorul parchetului sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori procurorul ierarhic superior nu a soluţionat plângerea în termenul prevăzut în art. 277, termenul prevăzut în alin. 1 curge de la data expirării termenului iniţial de 20 de zile.Dosarul va fi trimis de parchet judecătorului, în termen de 5 zile de la primirea adresei prin care se cere dosarul.Persoana faţă de care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale, precum şi persoana care a făcut plângerea se citează. Neprezentarea acestor persoane, legal citate, nu împiedică soluţionarea cauzei. Când judecătorul consideră că este absolut necesară prezenţa persoanei lipsă, poate lua măsuri pentru prezentarea acesteia.La judecarea plângerii, prezenţa procurorului este obligatorie.La termenul fixat pentru judecarea plângerii, judecătorul dă cuvântul persoanei care a făcut plângerea, persoanei faţă de care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale şi apoi procurorului.Judecătorul, soluţionând plângerea, verifică rezoluţia sau ordonanţa atacată, pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei şi a oricăror înscrisuri noi prezentate.Judecătorul pronunţă una dintre următoarele soluţii:a) respinge plângerea, prin sentinţă, ca tardivă sau inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată, menţinând rezoluţia sau ordonanţa atacată; … b) admite plângerea, prin sentinţă, desfiinţează rezoluţia sau ordonanţa atacată şi trimite cauza procurorului, în vederea începerii sau redeschiderii urmăririi penale, după caz. Judecătorul este obligat să arate motivele pentru care a trimis cauza procurorului, indicând totodată faptele şi împrejurările ce urmează a fi constatate şi prin care anume mijloace de probă; … c) admite plângerea, prin încheiere, desfiinţează rezoluţia sau ordonanţa atacată şi, când probele existente la dosar sunt suficiente, reţine cauza spre judecare, în complet legal constituit, dispoziţiile privind judecata în primă instanţă şi căile de atac aplicându-se în mod corespunzător. … În cazul prevăzut în alin. 8 lit. c), actul de sesizare a instanţei îl constituie plângerea persoanei la care se referă alin. 1.Hotărârea judecătorului pronunţată potrivit alin. 8 lit. a) şi b) poate fi atacată cu recurs de procuror, de persoana care a făcut plângerea, de persoana faţă de care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale, precum şi de orice altă persoană ale cărei interese legitime sunt vătămate.În situaţia prevăzută în alin. 8 lit. a), persoana în privinţa căreia judecătorul, prin hotărâre definitivă, a decis că nu este cazul să se înceapă ori să se redeschidă urmărirea penală nu mai poate fi urmărită pentru aceeaşi faptă, afară de cazul când s-au descoperit fapte sau împrejurări noi ce nu au fost cunoscute de organul de urmărire penală şi nu a intervenit unul dintre cazurile prevăzute în art. 10.Judecătorul este obligat să rezolve plângerea în termen de cel mult 30 de zile de la primirea acesteia.Plângerea greşit îndreptată se trimite organului judiciar competent."În susţinerea neconstituţionalităţii acestor prevederi legale, autorii excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 cu privire la statul român, ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, ale art. 22 cu privire la dreptul la viaţă şi la integritatea fizică şi psihică, ale art. 40 referitoare la dreptul de asociere, ale art. 44 cu privire la dreptul de proprietate privată, ale art. 53 cu privire la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, ale art. 124 alin. (1) şi (2) referitoare la înfăptuirea justiţiei, ale art. 129 cu privire la folosirea căilor de atac şi ale art. 131 alin. (1) referitoare la rolul Ministerului Public, precum şi a prevederilor art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile art. 278^1 din Codul de procedură penală au fost supuse în numeroase rânduri controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi dispoziţii din Legea fundamentală, invocate şi în prezenta cauză, şi cu motivări similare. În acest sens este, de exemplu, Decizia nr. 1.223 din 18 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 893 din 30 decembrie 2008, prin care Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedură penală, pentru considerentele acolo arătate.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să ducă la reconsiderarea acestei jurisprudenţe, atât soluţia, cât şi considerentele de principiu cuprinse în decizia menţionată îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.Dispoziţiile art. 1, 22, 40 şi 44 din Legea fundamentală nu au incidenţă în cauza de faţă.În ceea ce priveşte critica referitoare la favorizarea bandelor de infractori, acest aspect nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte, ci este de competenţa instanţei de judecată, în cadrul căilor de atac prevăzute de lege.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Marian Odangiu în Dosarul nr. 8.791/325/2008 al Judecătoriei Timişoara, de Societatea Agricolă Inoteşti din comuna Colceag, judeţul Prahova, în Dosarul nr. 1.152/259/2008 al Tribunalului Prahova – Secţia penală, şi de Alexandru Lăutaru în Dosarul nr. 12.118/281/2008 al Judecătoriei Ploieşti – Secţia penală.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 martie 2009.PREŞEDINTE,Acsinte GasparMagistrat-asistent,Oana Cristina Puică––-