DECIZIE nr. 383 din 17 aprilie 2007

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorTudorel Toader – judecătorIon Tiuca – procurorValentina Barbateanu – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor "art. 5 lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000 privind statutul şi regimul refugiatilor în România”, excepţie ridicată de Sabah Haj Chafik în Dosarul nr. 6.457/302/2006 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.La apelul nominal se constata lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Se prezintă domnul Dalati Bassam, interpret autorizat de limba arabă, desemnat în vederea asigurării traducerii pe parcursul soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate.Magistratul-asistent invedereaza Curţii ca partea Oficiul Naţional pentru Refugiati a transmis note scrise prin care solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acorda cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta precizează ca Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000 a fost abrogată, dar reglementarea criticata a fost preluată de art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România. Pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocand jurisprudenta în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 19 ianuarie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 6.457/302/2006, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor "art. 5 lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000 privind statutul şi regimul refugiatilor în România”, excepţie ridicată de Sabah Haj Chafik într-o cauza civilă având ca obiect soluţionarea plângerii formulate împotriva hotărârii Oficiului Naţional pentru Refugiati de respingere a cererii de acordare a statutului de refugiat sau a protecţiei umanitare condiţionate.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine ca dispoziţiile art. 5 lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000 încalcă prevederile art. 22 alin. (2) din Constituţie şi ale art. 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Se arata, în esenta, ca textul de lege criticat este lipsit de precizie şi claritate, motiv pentru care permite limitarea arbitrară a condiţiilor de acordare a protecţiei umanitare condiţionate numai la situaţiile în care riscul de tortura, pedepse sau tratamente inumane ori degradante ar surveni dintr-o temere bine intemeiata de persecutie pentru unul dintre cele 5 motive ale definitiei Convenţiei de la Geneva: rasa, religia, naţionalitatea, opiniile politice şi apartenenţa la un anumit grup social.Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti considera ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului precizează ca Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000 a fost abrogată prin Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, iar soluţia legislativă continuta în textul criticat a fost preluată, de principiu, de art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 din legea amintita, acest ultim text de lege fiind în deplina concordanta cu prevederile constituţionale şi convenţionale invocate de autorul excepţiei.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile art. 5 lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000 privind statutul şi regimul refugiatilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.136 din 1 decembrie 2004.La data sesizării Curţii Constituţionale, aceste prevederi erau abrogate prin efectul dispoziţiilor art. 152 alin. (2) din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 18 mai 2006, intrata în vigoare la 16 august 2006.Textul de lege criticat din Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000 a fost preluat, în esenta, de art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006, care instituie o formă de protecţie a străinilor şi apatrizilor, denumita protecţie subsidiară.Prin urmare, Curtea va lua în discuţie, ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, care au următorul conţinut:– Art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 – "Protecţia subsidiară:(1) Protecţia subsidiară se poate acorda cetăţeanului străin sau apatridului care nu îndeplineşte condiţiile pentru recunoaşterea statutului de refugiat şi cu privire la care exista motive temeinice să se creadă ca, în cazul returnarii în ţara de origine, respectiv în ţara în care îşi avea reşedinţa obişnuită, va fi expus unui risc serios, în sensul prevederilor alin. (2), şi care nu poate sau, datorită acestui risc, nu doreşte protecţia acelei tari. … (2) Prin risc serios, în sensul alin. (1), se înţelege: [… ] … 2. tortura, tratamente sau pedepse inumane ori degradante."În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine dispoziţiilor art. 22 alin. (2) din Constituţie şi celor ale art. 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ambele referitoare la interzicerea torturii, a pedepselor şi a tratamentelor inumane ori degradante. De asemenea, autorul susţine şi contrarietatea cu prevederile art. 3 din Convenţia împotriva torturii şi altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, care interzic statelor sa expulzeze, sa reintoarca, sau sa extrădeze o persoană către un alt stat dacă exista motive serioase de a crede ca acolo ea risca să fie supusă la tortura, arătând şi modul în care autorităţile competente vor stabili existenta unor asemenea motive.Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea constata ca a mai exercitat, în numeroase randuri, controlul de constituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006, prin prisma aceloraşi critici de neconstituţionalitate ca şi cele formulate în prezentul dosar şi prin raportare la aceleaşi texte constituţionale şi convenţionale. Astfel, prin mai multe decizii, dintre care cea mai recenta este Decizia nr. 116 din 15 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 16 martie 2007, Curtea a respins excepţia ca neîntemeiată, pentru considerentele acolo reţinute.Cele statuate prin decizia menţionată îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţa, neintervenind elemente noi, de natura sa determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii în aceasta materie.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, excepţie ridicată de Sabah Haj Chafik în Dosarul nr. 6.457/302/2006 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 aprilie 2007.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Valentina Barbateanu_________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește