DECIZIE nr. 381 din 4 mai 2006

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 371^7 alin. 2, 3 şi 4 din Codul de procedură civilă



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorKozsokar Gabor – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorIon Tiucă – procurorMihaela Senia Costinescu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 371^7 alin. 2, 3 şi 4 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Comat Mureş" – S.A. din Târgu Mureş în Dosarul nr. 10.720/2005 al Judecătoriei Târgu Mureş.La apelul nominal lipsesc părţile, procedura de citare fiind legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 22 februarie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 10.720/2005, Judecătoria Târgu Mureş a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 371^7 alin. 2, 3 şi 4 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Comat Mureş" – S.A. din Târgu Mureş.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textul de lege criticat contravine prevederilor constituţionale privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, dreptul la apărare şi garantarea proprietăţii private, întrucât nu defineşte noţiunea de "cheltuieli ocazionate de efectuarea executării silite", acordând executorului judecătoresc privat privilegiul discreţionar de a stabili potrivit liberei sale aprecieri cuantumul acestor cheltuieli. Se mai arată că, prin aplicarea dispoziţiei legale criticate, în cadrul procedurii de executare silită, se ajunge la situaţia inadmisibilă ca debitorul să fie obligat la sume cu mult mai mari decât cele prevăzute în titlul executoriu, voinţa exclusivă a executorului judecătoresc dobândind valoarea unei hotărâri judecătoreşti învestite cu formulă executorie.Judecătoria Târgu Mureş apreciază că excepţia este neîntemeiată, întrucât întreaga activitate a executorului judecătoresc este supusă controlului judecătoresc, partea interesată beneficiind de toate garanţiile procesuale consacrate de lege.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textul de lege criticat fiind în deplină concordanţă cu dispoziţiile constituţionale invocate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 371^7 alin. 2, 3 şi 4 din Codul de procedură civilă. Textul legal criticat are următorul conţinut: "Cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, afară de cazul când creditorul a renunţat la executare sau dacă prin lege se prevede altfel.Sumele ce urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin proces-verbal, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condiţiile legii.Pentru sumele stabilite potrivit prezentului articol, procesul-verbal constituie titlu executoriu."Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) care consacră egalitatea cetăţenilor în faţa legii, art. 24 alin. (1) referitor la dreptul la apărare şi art. 44 privind garantarea şi ocrotirea proprietăţii private.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii textelor de lege criticate, de exemplu prin Decizia nr. 206/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 388 din 5 iunie 2003. Cu acel prilej, Curtea a apreciat că stabilirea cheltuielilor de executare, prevăzută de art. 371^7 alin. 2, 3 şi 4 din Codul de procedură civilă, printr-un proces-verbal care constituie titlu executoriu, încheiat de executorul judecătoresc, nu este un act arbitrar al acestuia, ci, potrivit chiar reglementării criticate, are loc pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condiţiile legii.În ceea ce priveşte încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea a considerat că, în măsura în care reglementarea dedusă controlului se aplică tuturor celor aflaţi în situaţia prevăzută în ipoteza normei legale, fără nici o discriminare pe considerente arbitrare, critica cu un atare obiect nu este întemeiată.Referitor la critica de neconstituţionalitate privind încălcarea art. 24 din Constituţie, Curtea a reţinut că, în măsura în care cheltuielile ocazionate de executare fac obiectul executării silite, alături şi o dată cu creanţa propriu-zisă, stabilirea acestora nu are caracter irevocabil, ci, potrivit art. 399 alin. 1 şi 3 din Codul de procedură civilă, poate face obiectul unei contestaţii la executare, prilej cu care, dat fiind că executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanţă judecătorească, contestatorul are posibilitatea de a invoca inclusiv apărări de fond.În aceste condiţii, Curtea consideră nefondată susţinerea autorului excepţiei potrivit căreia, sub imperiul reglementării criticate, procesul-verbal încheiat de executorul judecătoresc scapă controlului instanţelor, întrucât constituie titlu executoriu şi, drept urmare, dă acestuia posibilitatea de a stabili în mod discreţionar cuantumul cheltuielilor de executare, contravenind astfel dispoziţiilor art. 44 din Constituţie. Întocmirea procesului-verbal, în condiţiile prevăzute de lege, nu lezează în nici un fel accesul liber la justiţie sau dreptul persoanei la apărare, câtă vreme art. 399 din Codul de procedură civilă, care prevede că împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare, oferă toate garanţiile procesuale pentru realizarea deplină a acestor drepturi.Raţiunile care au stat la baza adoptării soluţiei anterioare îşi păstrează valabilitatea şi în prezent, astfel încât aceasta se impune a fi menţinută.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiD E C I D E:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 371^7 alin. 2, 3 şi 4 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Comat Mureş" – S.A. din Târgu Mureş în Dosarul nr. 10.720/2005 al Judecătoriei Târgu Mureş.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 4 mai 2006.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Mihaela Senia Costinescu–––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește