DECIZIE nr. 380 din 22 martie 2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 372 şi art. 374^1 din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. 66 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici şi a activităţii notariale



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorIoniţa Cochinţu – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 372 şi art. 374^1 din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. 66 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici şi a activităţii notariale, excepţie ridicată de Nicolae Tudose şi Tudose Daniela în Dosarul nr. 3.237/312/2009 al Judecătoriei Slobozia.La apelul nominal se prezintă personal autorul excepţiei de neconstituţionalitate, Nicolae Tudose, asistat de avocatul Bănică Udrea, cu delegaţie depusă la dosar. De asemenea, celălalt autor al excepţiei, respectiv Daniela Tudose, este reprezentat de avocatul Bănică Udrea, lipsă fiind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul apărătorului ales al autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată, expunând pe larg considerentele care fundamentează temeinicia acesteia.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, cu referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin Încheierea din 21 decembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 3.237/312/2009, Judecătoria Slobozia a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 372 şi art. 374^1 din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. 66 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici şi a activităţii notariale, excepţie ridicată de Nicolae Tudose şi Daniel Tudose, într-un dosar având ca obiect contestaţie la executare.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că executarea nu se poate face decât prin intermediul unei hotărâri judecătoreşti şi că nu este posibil ca un subiect de drept să cadă în pretenţii în faţa unui alt subiect de drept în temeiul actului notarial. De asemenea, consideră că textul legal al art. 66 din Legea nr. 36/1995, care prevede că actul autentificat de notarul public are putere de titlu executoriu, contravine art. 126 din Constituţie, deoarece nu reprezintă o activitate de înfăptuire a justiţiei, respectiv de soluţionare a litigiilor.Judecătoria Slobozia opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctul de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatului Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 372 şi art. 374^1 din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. 66 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici şi a activităţii notariale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 16 mai 1995. Aceste prevederi au următorul cuprins:– Art. 372 din Codul de procedură civilă: "Executarea silită se va efectua numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti ori al unui alt înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.";– Art. 374^1 din Codul de procedură civilă: "Înscrisurile cărora legea le recunoaşte caracterul de titlu executoriu sunt puse în executare fără învestirea cu formula executorie.";– Art. 66 din Legea nr. 36/1995: „Actul autentificat de notarul public care constată o creanţă certă şi lichidă are putere de titlu executoriu la data exigibilităţii acesteia. În lipsa actului original, titlul executoriu îl poate constitui duplicatul sau copia legalizată de pe exemplarul din arhiva notarului public.”În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, aceste texte de lege contravin prevederilor constituţionale ale art. 11 alin. (1) şi (2) privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi ale art. 126 alin. (1) care prevede că "Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege".Examinând excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, Curtea constată că dispoziţiile art. 372 şi art. 374^1 din Codul de procedură civilă, precum şi cele ale art. 66 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici şi a activităţii notariale au mai fost supuse controlului instanţei de contencios constituţional, prin raportare la critici similare.În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 372 şi art. 374^1 din Codul de procedură civilă, Curtea, prin Decizia nr. 1.529 din 17 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 9 februarie 2010, prin Decizia nr. 1.040 din 13 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 4 decembrie 2007, sau prin Decizia nr. 134 din 23 aprilie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 469 din 1 iulie 2002, a statuat că aceste prevederi reprezintă norme de procedură, a căror stabilire, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, intră în competenţa exclusivă a legiuitorului. Prin instituirea acestei proceduri legiuitorul a urmărit să restrângă posibilitatea de tergiversare a executării silite şi să realizeze un spor de celeritate în realizarea dreptului recunoscut prin titlul executoriu.Cu privire la constituţionalitatea art. 66 din Legea nr. 36/1995, Curtea, spre exemplu prin Decizia nr. 1.040 din 13 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 4 decembrie 2007, sau prin Decizia nr. 2 din 13 ianuarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 97 din 2 februarie 2004, a reţinut următoarele: calificarea actelor notariale care constată o creanţă certă, lichidă şi exigibilă ca fiind titluri executorii a fost determinată de necesitatea valorificării cu celeritate a respectivei creanţe, fără a afecta în acest mod vreun drept fundamental al părţilor. O asemenea concluzie este impusă de împrejurarea că autentificarea oricărui înscris de către notarul public dă expresie, într-o formă specifică, acordului de voinţă al părţilor, aşa cum rezultă din chiar încheierea de autentificare, care atestă prezenţa acestora în faţa notarului, identificarea lor, precum şi luarea consimţământului fiecăreia, după ce i s-a adus la cunoştinţă conţinutul înscrisului. În măsura în care actul autentificat este pus în executare silită, potrivit art. 399 alin. 1 şi 3 din Codul de procedură civilă, acesta poate face obiectul unei contestaţii la executare, prilej cu care, dat fiind că executarea se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanţă judecătorească, contestatorul are posibilitatea de a invoca inclusiv apărări de fond.Cele statuate de Curte prin deciziile menţionate sunt valabile şi în cauza de faţă, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenţei acesteia.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 372 şi art. 374^1 din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. 66 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici şi a activităţii notariale, excepţie ridicată de Nicolae Tudose şi Daniela Tudose în Dosarul nr. 3.237/312/2009 al Judecătoriei Slobozia.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 22 martie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Ioniţa Cochinţu–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește