DECIZIE nr. 379 din 4 mai 2006

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 969 şi art. 1361 din Codul civil, art. 129 din Codul de procedură civilă, precum şi a dispoziţiilor art. 43 şi art. 46 din Codul comercial



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorKozsokar Gabor – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorIon Tiucă – procurorMihaela Senia Costinescu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 969 şi 1361 din Codul civil, ale art. 129 din Codul de procedură civilă, precum şi a dispoziţiilor art. 43 şi 46 din Codul comercial, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Power Distribution" – S.R.L. din Timişoara în Dosarul nr. 6.153/com/2003 al Tribunalului Timiş – Secţia comercială şi de contencios administrativ.La apelul nominal lipsesc părţile, procedura de citare fiind legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 7 februarie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 6.153/com/2003, Tribunalul Timiş – Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 969 şi 1361 din Codul civil, art. 129 din Codul de procedură civilă, precum şi a dispoziţiilor art. 43 şi 46 din Codul comercial, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Power Distribution" – S.R.L. din Timişoara.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul excepţiei arată că, deşi, în temeiul art. 129 din Codul de procedură civilă, judecătorul avea obligaţia să stăruie prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greşeală şi pentru a stabili adevărul, el nu şi-a respectat îndatorirea, nemotivând în mod rezonabil soluţiile pronunţate în litigiul dedus judecăţii.Tribunalul Timiş – Secţia comercială şi de contencios administrativ apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată. Astfel, art. 969 din Codul civil consacră principiul interpretării convenţiilor în lumina voinţei reale a părţilor, art. 1361 stabileşte obligaţia principală a cumpărătorului în urma încheierii unui contract de vânzare-cumpărare, art. 129 din Codul de procedură civilă trasează principalele drepturi şi obligaţii ale părţilor şi ale instanţei judecătoreşti în desfăşurarea unui proces civil, în vreme ce art. 43 şi 46 din Codul comercial reprezintă norme juridice aplicabile faptelor de comerţ şi comercianţilor.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textul de lege criticat fiind în deplină concordanţă cu dispoziţiile constituţionale invocate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2) şi ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 969 şi 1361 din Codul civil, ale art. 129 din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. 43 şi 46 din Codul comercial, care au următorul conţinut:– Art. 969 din Codul civil: "Convenţiile legal făcute au putere de lege între părţile contractante.Ele se pot revoca prin consimţământul mutual sau din cauze autorizate de lege.";– Art. 1361 din Codul civil: "Principala obligaţie a cumpărătorului este de a plăti preţul la ziua şi la locul determinat prin contract.";– Art. 129 din Codul de procedură civilă: "Părţile au îndatorirea ca, în condiţiile legii, să urmărească desfăşurarea şi finalizarea procesului. De asemenea, ele au obligaţia să îndeplinească actele de procedură în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau de judecător, să-şi exercite drepturile procedurale conform dispoziţiilor art. 723 alin. 1, precum şi să-şi probeze pretenţiile şi apărările.Judecătorul va pune în vedere părţilor drepturile şi obligaţiile ce le revin în calitatea lor din proces şi va stărui, în toate fazele procesuale, pentru soluţionarea amiabilă a cauzei.Cu privire la situaţia de fapt şi motivarea în drept pe care părţile le invocă în susţinerea pretenţiilor şi apărărilor lor, judecătorul este în drept să le ceară acestora să prezinte explicaţii, oral sau în scris, precum şi să pună în dezbaterea lor orice împrejurări de fapt ori de drept, chiar dacă nu sunt menţionate în cerere sau în întâmpinare.Judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părţile se împotrivesc.În toate cazurile, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecăţii.";– Art. 43 din Codul comercial: "Datoriile comerciale lichide şi plătibile în bani produc dobândă de drept din ziua când devin exigibile.";– Art. 46 din Codul comercial: "Obligaţiunile comerciale şi liberaţiunile se probează: cu acte autentice; cu acte sub semnătură privată; cu facturi acceptate; prin corespondenţă; prin telegrame; cu registrele părţilor; cu martori, de câte ori autoritatea judecătorească ar crede că trebuie să admită proba testimonială şi aceasta chiar în cazurile prevăzute de art. 1191 din Codul civil; în fine, prin orice alte mijloace de probă admise de legea civilă."Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 privitoare la accesul liber la justiţie, precum şi în art. 24 care consacră dreptul la apărare.În ceea ce priveşte critica formulată, Curtea observă că, pe lângă faptul că autorul excepţiei se limitează la a enumera textele constituţionale considerate a fi încălcate, fără a preciza în concret motivele pe care se întemeiază contrarietatea cu Legea fundamentală, pretinsa neconstituţionalitate este dedusă exclusiv din modul de aplicare a prevederilor legale în cauză. Astfel, susţinerile autorului excepţiei demonstrează că obiectul criticii sale îl constituie această operaţiune, pe care Curtea ar urma să o cenzureze. Or, exercitarea controlului asupra activităţii de aplicare în concret a normelor legale reprezintă atributul exclusiv al instanţelor judecătoreşti, Curtea Constituţională fiind competentă, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, să se pronunţe numai asupra problemelor de drept, „fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 969 şi art. 1361 din Codul civil, art. 129 din Codul de procedură civilă, precum şi a dispoziţiilor art. 43 şi 46 din Codul comercial, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Power Distribution" – S.R.L. din Timişoara în Dosarul nr. 6.153/com/2003 al Tribunalului Timiş Secţia comercială şi de contencios administrativ.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 4 mai 2006.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Mihaela Senia Costinescu–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește