DECIZIE nr. 378 din 4 mai 2006

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 225 din Codul de procedură civilă



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorKozsokar Gabor – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorIon Tiucă – procurorMihaela Senia Costinescu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 225 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Alexandra Roxana Pârvu în Dosarul nr. 1.160/302/2005 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.La apelul nominal se prezintă autoarea excepţiei, prin avocat Mircea Pârvu, lipsind părţile Codiţă Aurica şi Codiţă Daniela Elisabeta, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. La dosarul cauzei au fost depuse concluzii scrise din partea părţilor lipsă prin care acestea solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul autoarei excepţiei solicită admiterea criticii de neconstituţionalitate, arătând că, în măsura în care textul de lege criticat dă posibilitatea persoanei de a opta între a se prezenta sau nu în faţa instanţei pentru a răspunde la interogatoriu, exercitarea acestui drept procesual nu poate fi sancţionată fără a se încălca în mod grav echilibrul şi egalitatea de arme între părţi, precum şi dreptul la apărare al părţii astfel sancţionate.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sancţiunea prevăzută de norma criticată fiind corespunzătoare atitudinii culpabile a părţii care refuză să răspundă la interogatoriu sau nu se prezintă în faţa instanţei.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 20 februarie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 1.160/302/2005, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 225 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Alexandra Roxana Pârvu.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul excepţiei arată că prezumţia legală instituită de art. 225 din Codul de procedură civilă constituie o sancţiune împotriva celui care în exerciţiul dreptului său la integritate psihică, refuză răspunsul la interogatoriu, ca probă în procesul civil. În condiţiile în care instanţa de judecată poate considera acest refuz ca o mărturisire deplină sau un început de dovadă în folosul părţii potrivnice, dispoziţiile art. 225 aduc atingere echilibrului procesual, contradictorialităţii procedurii de administrare a probelor şi creează discriminări între părţile aflate în proces.Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată, atâta vreme cât aplicabilitatea textului de lege criticat este restrânsă numai la ipoteza lipsei unor motive întemeiate care să justifice neprezentarea părţii în faţa instanţei sau refuzul acesteia de a răspunde la interogatoriu.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textul de lege criticat fiind în deplină concordanţă cu dispoziţiile constituţionale invocate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 225 din Codul de procedură civilă, care au următorul conţinut: "Dacă partea, fără motive temeinice, refuză să răspundă la interogatoriu sau nu se înfăţişează, instanţa poate socoti aceste împrejurări ca o mărturisire deplină sau numai ca un început de dovadă în folosul părţii potrivnice."Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 11 alin. (2) şi art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) privitoare la accesul liber la justiţie, art. 22 alin. (1) care consacră dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică şi art. 26 alin. (2) referitoare la viaţa intimă, familială şi privată. De asemenea, sunt nesocotite şi prevederile cuprinse în art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea reţine că textul de lege criticat reglementează situaţia în care partea chemată la interogatoriu nu se prezintă în faţa instanţei sau, înfăţişându-se la termenul stabilit, refuză să răspundă întrebărilor părţii potrivnice. Într-o atare împrejurare, dacă motivele invocate de persoana în cauză nu sunt temeinic justificate, instanţa poate considera această atitudine ca o mărturisire deplină sau ca un început de dovadă în folosul celeilalte părţi.Aşa fiind, Curtea constată că incidenţa reglementării criticate şi, deci, a sancţiunii aplicate de instanţă sub aspectul probatoriului, este subsecventă refuzului nejustificat al părţii chemate la interogatoriu de a se prezenta în faţa instanţei sau de a răspunde întrebărilor. Aşa fiind, autorul excepţiei nu se poate prevala de propria atitudine culpabilă în susţinerea criticii de neconstituţionalitate.Pe de altă parte, în toate cazurile în care este posibilă administrarea altor probe, instanţa are îndatorirea de a-şi exercită rolul activ, în temeiul art. 129 alin. 5 din Codul de procedură civilă, şi de a stărui în aflarea adevărului, prin toate mijloacele legale, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale. Mai mult, părţile dispun de posibilităţi suficiente şi echivalente pentru a-şi apăra poziţia asupra problemelor de drept şi de fapt, în asemenea manieră încât mărturisirea deplină sau începutul de dovadă în folosul părţii potrivnice să nu aibă înrâurire, în mod exclusiv, asupra hotărârii instanţei judecătoreşti.Pentru aceste motive, textul de lege criticat nu conţine nici o dispoziţie care să evidenţieze încălcarea dreptului la un proces echitabil, desfăşurat după o procedură contradictorie, cu respectarea dreptului la apărare şi a egalităţii armelor, fiind în deplin acord cu exigenţele art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Referitor la invocarea prevederilor constituţionale cuprinse în art. 22 alin. (1) care consacră dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică şi în art. 26 alin. (2) referitoare la viaţa intimă, familială şi privată, Curtea reţine că acestea nu sunt relevante în cauza dedusă controlului de constituţionalitate, întrucât reglementările pretins a fi încălcate au un alt domeniu de incidenţă.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 225 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Alexandra Roxana Pârvu în Dosarul nr. 1.160/302/2005 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 4 mai 2006.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Mihaela Senia Costinescu––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește