DECIZIE nr. 374 din 5 iulie 2005

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. VI alin. (3) cuprins în titlul II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru accelerarea aplicării acesteia şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 501/2002



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorFlorentina Baltă – procurorIrina Loredana Lăpădat – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. VI alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru accelerarea aplicării acesteia şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 501/2002, excepţie ridicată de Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca în Dosarul nr. 14.532/2004 al Judecătoriei Cluj-Napoca.La apelul nominal răspunde partea Parohia româno-catolică Sf. Mihai din Cluj-Napoca, prin avocat, cu delegaţie la dosar. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul pe fond.Reprezentantul Parohiei româno-catolice Sf. Mihai din Cluj-Napoca solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate. În esenţă, se susţine că textul de lege criticat nu încalcă dispoziţiile art. 16 din Constituţie, deoarece persoanele fizice, pe de o parte, şi cultele religioase, pe de altă parte, se află în situaţii juridice diferite, astfel încât este justificată adoptarea de către legiuitor a unui statut juridic diferit. Se mai arată că nu poate fi reţinută nici o contradicţie între prevederile art. VI alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 184/2002 şi dispoziţiile art. 44 din Constituţie, deoarece aceste dispoziţii din Legea fundamentală operează în condiţiile dobândirii dreptului de proprietate cu respectarea prevederilor legale.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Se arată în acest sens că prevederile legale criticate nu instituie un nou motiv de nulitate, ci, dimpotrivă, sancţionează cu nulitatea absolută actele juridice încheiate cu încălcarea prevederilor legale în vigoare, astfel încât nu sunt contrare dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie. Nu poate fi reţinută nici încălcarea principiului constituţional al egalităţii cetăţenilor în faţa legii, deoarece art. VI alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 184/2002 se aplică în mod egal tuturor persoanelor care se încadrează în ipoteza normei juridice. În ceea de priveşte invocarea dispoziţiilor art. 44 din Constituţie, aceasta nu este întemeiată, deoarece protecţia constituţională a dreptului de proprietate este incidentă atunci când acest drept a fost legal dobândit.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 8 aprilie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 14.532/2004, Judecătoria Cluj-Napoca a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. VI alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru accelerarea aplicării acesteia şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 501/2002.Excepţia a fost ridicată de Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor, prin discriminarea creată, pe de o parte, între cumpărătorii imobilelor preluate de către stat de la cultele religioase, deveniţi proprietari în baza unui contract de vânzare-cumpărare încheiat cu statul român după preluarea imobilelor, şi ceilalţi cumpărători ai altor imobile preluate de stat, prin "înlăturarea beneficiului bunei-credinţe a cumpărătorilor apartamentelor situate în imobilele care au aparţinut cultelor religioase". Pe de altă parte, se mai susţine că textul de lege criticat creează o discriminare şi între cumpărătorii imobilelor preluate de către stat de la cultele religioase şi foştii proprietari ai unor astfel de imobile.Se mai arată că textul de lege criticat contravine şi dispoziţiilor art. 44 din Constituţie, deoarece "proprietatea privată nu mai este ocrotită şi garantată în mod egal de lege".Judecătoria Cluj-Napoca consideră că prevederile legale criticate nu contravin dispoziţiilor art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1) şi art. 44 alin. (2) teza întâi din Constituţie. Se arată că textul de lege criticat reprezintă consacrarea legală a "principiului că actele juridice încheiate cu încălcarea normelor juridice în vigoare la data încheierii lor sunt lovite de nulitate absolută", astfel încât instanţa de judecată apreciază că prevederile art. VI alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 184/2002 nu încalcă principiul constituţional al egalităţii în drepturi a cetăţenilor şi nici cel al garantării şi ocrotirii în mod egal a proprietăţii private, indiferent de titular.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că textul de lege criticat "nu instituie un tratament inegal între dobânditorii de bună-credinţă ai unor imobile preluate în mod abuziv de stat şi dobânditorii unor imobile ce au aparţinut cultelor religioase, întrucât cele două categorii de persoane se află în situaţii diferite". În ceea ce priveşte invocarea încălcării dispoziţiilor art. 44 din Constituţie, se arată că "scopul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 a fost acela de a restitui foştilor proprietari imobile ce au aparţinut cultelor religioase din România (…)”, în aplicarea dispoziţiilor constituţionale din art. 44 alin. (1) teza a doua, potrivit cărora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege.Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că prevederile legale instituie sancţiunea nulităţii absolute pentru actele juridice de înstrăinare încheiate cu încălcarea prevederilor legale în vigoare la data înstrăinării şi reprezintă astfel o consacrare a principiului "tempus regit actum". Nu poate fi reţinută încălcarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece textul de lege criticat se aplică tuturor persoanelor prevăzute în ipoteza normei legale, fără nici o discriminare pe criterii arbitrare. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 44 din Constituţie, se apreciază că prevederile art. VI alin. (3) cuprinse în titlul II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 184/2002 sunt în deplină concordanţă cu dispoziţiile constituţionale potrivit cărora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege. Pe de altă parte, se mai arată că principiul constituţional al garantării şi ocrotirii dreptului de proprietate operează în condiţiile dobândirii dreptului de proprietate, cu respectarea prevederilor legale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2) şi ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. VI alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru accelerarea aplicării acesteia şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 501/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 929 din 18 decembrie 2002.Prevederile legale criticate au următorul conţinut: "(3) Actele juridice de înstrăinare a imobilelor care fac obiectul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 501/2002, sunt lovite de nulitate absolută dacă au fost încheiate cu încălcarea dispoziţiilor imperative ale legilor în vigoare la data înstrăinării.”În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile criticate contravin dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi art. 44 teza întâi din Constituţie, al căror conţinut este următorul:– Art. 16 alin. (1): "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.";– Art. 44 alin. (2) teza întâi: "Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. (…)";Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele:Curtea constată că textul de lege criticat sancţionează cu nulitatea absolută actele juridice de înstrăinare a imobilelor ce fac obiect de reglementare al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, dacă aceste acte au fost încheiate cu încălcarea dispoziţiilor imperative ale legilor în vigoare la data înstrăinării.Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine neconstituţionalitatea prevederilor art. VI alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 184/2002, arătând că acestea contravin şi dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, referitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, cu motivarea că textul de lege criticat instituite o discriminare între cumpărătorii imobilelor preluate de către stat de la cultele religioase şi ceilalţi cumpărători ai altor imobile preluate de stat. Discriminarea este creată prin „înlăturarea beneficiului bunei-credinţe a cumpărătorilor apartamentelor situate în imobilele care au aparţinut cultelor religioase”.Curtea constată că aceste susţineri nu sunt întemeiate. Potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, principiul egalităţii nu este sinonim cu uniformitatea. În acest sens, prin Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, s-a statuat că „principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite”.Prin urmare, nu este întemeiată susţinerea potrivit căreia textul de lege criticat încalcă principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor, dat fiind că foştii proprietari ai imobilelor preluate de către stat de la cultele religioase şi cumpărătorii unor astfel de imobile se află în situaţii juridice diferite.Autorul excepţiei de neconstituţionalitate mai invocă şi încălcarea dispoziţiilor art. 44 alin. (2) teza întâi din Constituţie, întrucât, potrivit textului de lege criticat, "proprietatea privată nu mai este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, creându-se în acest fel o situaţie discriminatorie".Nici această critică nu poate fi reţinută, deoarece, aşa cum s-a statuat în mod constant în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, principiul constituţional al garantării şi ocrotirii proprietăţii private operează în condiţiile dobândirii dreptului de proprietate cu respectarea prevederilor legale. Textul de lege criticat sancţionează cu nulitatea absolută actele de înstrăinare ale unor imobile, încheiate cu încălcarea dispoziţiilor imperative ale legilor în vigoare la data înstrăinării, astfel încât nu poate interveni protecţia constituţională a unui drept de proprietate privată care nu este legal dobândit.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. VI alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru accelerarea aplicării acesteia şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 501/2002, excepţie ridicată de Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca în Dosarul nr. 14.532/2004 al Judecătoriei Cluj-Napoca.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 5 iulie 2005.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Irina Loredana Lăpădat___________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește