DECIZIE nr. 371 din 2 octombrie 2003

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni din România în societate bancară pe acţiuni, republicată, cu modificările ulterioare



Nicolae Popa – preşedinteCostica Bulai – judecătorNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorIoan Vida – judecătorFlorentina Balta – procurorMihai Paul Cotta – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni din România în societate bancară pe acţiuni, republicată, cu modificările ulterioare, excepţie ridicată de Valerian Stan în Dosarul nr. 3.611/CA/2002 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a VIII-a civilă conflicte de muncă şi litigii de muncă.La apelul nominal răspund avocat Eugenia Crangariu pentru autorul excepţiei şi Ingrid Popa pentru Casa de Economii şi Consemnaţiuni – S.A.Reprezentantul autorului excepţiei solicita admiterea acesteia. Se arata ca termenul "autorităţi publice" prevăzut de art. 47 alin. (1) din Constituţie şi de art. 2 lit. a) din Legea nr. 544/2001 se referă atât la autorităţi publice, cat şi la instituţii publice. Or, CEC, astfel cum rezultă şi din statutul sau, este o instituţie publică şi nicidecum o societate bancară oarecare. Dispoziţiile art. 31 din Constituţie au un caracter general care nu limitează sensul notiunii de informaţie, singurele limitări fiind cele prevăzute de art. 49 din Constituţie. În consecinţa, se considera ca prevederile criticate încalcă dispoziţiile art. 41 şi 135 din Constituţie, fiind afectată proprietatea privată a cetăţenilor care se regaseste în banii acestora.Reprezentantul Casei de Economii şi Consemnaţiuni – S.A. solicita respingerea excepţiei de neconstituţionalitate. Se arata ca dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 66/1996 au fost adoptate având în vedere Legea bancară nr. 58/1998, căreia trebuie să i se supună toate unităţile bancare, inclusiv CEC.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei, întrucât dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 66/1996 nu contravin textelor constituţionale invocate. Se arata ca, potrivit art. 1 din lege, CEC este o societate bancară pe acţiuni care nu face parte din categoria instituţiilor publice.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 24 ianuarie 2003, pronunţată în Dosarul nr. 3.611/CA/2002, Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a civilă conflicte de muncă şi litigii de muncă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 66/1996, republicată, cu modificările ulterioare, excepţie ridicată de Valerian Stan.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine ca textul criticat încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (3), art. 31 alin. (1) şi (3), art. 41 alin. (1) şi (2), art. 49 şi ale art. 135 alin. (1)-(3) din Constituţie. În dezvoltarea motivelor excepţiei, se arata ca, potrivit textului criticat, "orice date în legătură cu operaţiunile efectuate de CEC, deci, practic, orice date privind activitatea CEC sunt confidenţiale, adică secrete, sustrase accesului liber la informaţie". În acest fel, arata autorul excepţiei, "se atinge însăşi existenta dreptului de liber acces la informaţie, ceea ce este foarte grav, nu doar în raport cu împrejurarea ca se infrange o norma imperativa de prim rang din Constituţie, ci şi în raport cu unul din efectele majore în plan social ale acestei încălcări, ascunderea faţă de opinia publică, din care fac parte şi deponentii, a însăşi situaţiei patrimoniale şi a modului de desfăşurare, în practica, a activităţii uneia dintre instituţiile publice care operează cu banii unei mari mase de cetăţeni".Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a civilă conflicte de muncă şi litigii de muncă considera ca textul criticat nu este neconstitutional, întrucât art. 6 din Legea nr. 66/1996 se referă la informaţii de ordin personal, care nu au caracter public. În acelaşi timp, Casa de Economii şi Consemnaţiuni nu este autoritate publică şi deci „nu este ţinuta de obligaţia prevăzută de art. 31 alin. (2) din Constituţia României”. Pe de altă parte, arata instanţa, art. 41 şi 135 din Constituţie se referă la dreptul de proprietate şi la ocrotirea acestuia, neavând nici o legătură cu dreptul la informare al cetăţenilor.Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.Guvernul apreciază ca excepţia este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere se arata, în esenta, ca textul criticat are în vedere "instituirea unui regim de stricta confidenţialitate asupra unor date, fapte şi elemente ce ţin de funcţionarea CEC – societate bancară pe acţiuni, cu caracter privat, care stabileşte cu clienţii săi şi cu alţi parteneri de afaceri raporturi de drept privat, iar nu de drept public". În consecinţa, considera Guvernul, "dispoziţiile art. 31 din Constituţie privind drepturile persoanelor de a avea acces neingradit la orice informaţie de interes public nu are nici o legătură cu activitatea CEC-ului". De asemenea, se considera ca "dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 66/1996, republicată, nu limitează în nici un fel accesul la informaţii de interes public, pentru ca informaţiile avute în vedere sunt, prin excelenta, de interes privat”.Guvernul invoca în sprijinul opiniei sale şi jurisprudenta Curţii Constituţionale – Decizia nr. 268/2000 prin care s-a stabilit ca "dispoziţiile art. 35-37 din Legea bancară nr. 58/1998 (cu conţinut similar prevederilor legale criticate în prezenta cauza) nu contravin dispoziţiilor art. 31 din Legea fundamentală”.De altfel, mai susţine Guvernul, în subsidiar, "a stabili dacă informaţia la care se face referire în cuprinsul art. 6 din Legea nr. 66/1996, republicată, se circumscriu sau nu notiunii de «informaţie de interes public», la care orice persoană ar avea acces liber şi neingradit, în condiţiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, presupune interpretarea sistematica şi teleologica a dispoziţiilor din actele normative incidente în cauza, operaţiune juridică ce excedeaza atribuţiilor Curţii Constituţionale”.În legătură cu susţinerea autorului excepţiei ca prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor art. 41 alin. (1) şi (2), art. 49 şi ale art. 135 alin. (1) şi (2) din Constituţie, Guvernul apreciază ca aceste dispoziţii constituţionale nu sunt incidente în cauza.Avocatul Poporului considera ca dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, întrucât instituie un "regim de stricta confidenţialitate asupra unor date, fapte şi elemente ce ţin de funcţionarea societăţilor comerciale bancare, instituţii care stabilesc cu clienţii lor şi cu alţi parteneri de afaceri raporturi de drept civil sau comercial, adică raporturi de drept privat, iar nu de drept public". În consecinţa, se arata în punctul de vedere prezentat, "dispoziţiile art. 31 din Constituţie, text care priveşte dreptul persoanelor de a avea acces neingradit la orice informaţie de interes public, nu au nici o legătură cu activităţile bancare". Pe de altă parte, "societăţile bancare pe acţiuni (cum este şi Casa de Economii şi Consemnaţiuni) nu sunt entităţi care să facă parte din categoria autorităţilor publice". Se mai arata, în acest punct de vedere, ca "secretul operaţiunilor bancare reprezintă o condiţie esenţială pentru funcţionarea instituţiilor din această categorie". Pe de altă parte, Avocatul Poporului considera ca "pentru personalul băncilor păstrarea confidenţialităţii datelor şi operaţiilor prevăzute de lege tine de secretul profesional şi de respectarea Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, iar încălcarea unor asemenea îndatoriri poate atrage, alături de răspunderea în raporturile de serviciu, chiar răspunderea penală”.Referitor la încălcarea dispoziţiilor art. 49 din Constituţie, se menţionează că aceasta nu poate fi reţinută, întrucât art. 6 din Legea nr. 66/1996, republicată, este menit să asigure substanţa unei corecte exercitari a dreptului la viaţa intima, familială şi privată, instituit prin art. 26 din Legea fundamentală.Cu privire la invocarea infrangerii dispoziţiilor art. 41 alin. (1) şi ale art. 135 alin. (1)-(3) din Constituţie, se precizează ca textele respective nu au incidenţa în cauza:Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părţilor prezente şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 66 din 3 iulie 1996 privind reorganizarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni din România în societate bancară pe acţiuni, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 28 din 26 ianuarie 1999, cu modificările ulterioare, text care are următorul cuprins:– Art. 6: "(1) Operaţiunile efectuate de Casa de Economii şi Consemnaţiuni, numele depunatorilor şi al titularilor depunerilor, sumele depuse şi orice alte date în legătură cu operaţiunile efectuate pe numele acestora sunt confidenţiale.(2) Date informative privind numele titularilor, depunatorilor, sumele depuse şi operaţiunile efectuate pe numele persoanelor fizice şi juridice se dau numai titularilor sau reprezentanţilor legali, iar în cauzele penale în care s-a pus în mişcare acţiunea penală împotriva titularului, la cererea scrisă a procurorului sau instanţei judecătoreşti. … (3) Măsurile de indisponibilizare şi de executare a sumelor depuse se vor lua în condiţiile legii." … Textele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei au următorul cuprins:– Art. 1 alin. (3): "România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.";– Art. 31 alin. (1) şi (3): "(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit.[…](3) Dreptul la informaţie nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecţie a tinerilor sau siguranţa naţionala."; … – Art. 41 alin. (1) şi (2): "(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite prin lege.(2) Proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetăţenii străini şi apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor."; … – Art. 49: "(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea siguranţei naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.(2) Restrangerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenta dreptului sau a libertăţii."; … – Art. 135 alin. (1)-(3): "(1) Statul ocroteşte proprietatea.(2) Proprietatea este publică sau privată. … (3) Proprietatea publică aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale." … Critica de neconstituţionalitate se bazează, în esenta, pe susţinerea ca textul art. 6 din Legea nr. 66/1996, republicată, atinge însăşi existenta dreptului de liber acces la informaţie.Analizând textul de lege supus controlului de constituţionalitate, Curtea retine ca acesta nu încalcă dispoziţiile art. 31 alin. (1) şi (3) din Constituţie.Dispoziţiile art. 31 alin. (1) din Constituţie, în mod repetat invocate de autorul excepţiei, se referă la dreptul la informaţia de interes public, iar alin. (2) al aceluiaşi articol (deşi neinvocat de autorul excepţiei) este edificator, referindu-se la obligaţia autorităţilor publice de a asigura informarea corecta a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal. De aici rezultă ca acest drept nu implica şi accesul la informarea cu caracter confidenţial, nici obligaţia altor persoane juridice de a da asemenea informaţii.Or, textul criticat vizează nu o autoritate publică, ci Casa de Economii şi Consemnaţiuni, care, potrivit art. 1 din Legea nr. 66/1996, republicată, este „persoana juridică română de drept privat”, reorganizata „în societate bancară pe acţiuni, cu acţionar unic statul român”. De asemenea, potrivit art. 5 din lege, în activitatea sa, Casa de Economii şi Consemnaţiuni „se supune reglementărilor cuprinse în legea bancară, precum şi celor emise de Banca Naţionala a României în aplicarea politicii monetare, de credit, valutare, de plati, de asigurare a prudentei bancare şi este subiect al supravegherii prudentiale a Băncii Naţionale a României”.În aceste condiţii, este normal ca şi Casei de Economii şi Consemnaţiuni sa i se aplice regula confidenţialităţii, prevăzută în textul criticat pentru neconstituţionalitate, comuna băncilor. În legătură cu aceasta, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 268 din 19 decembrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 23 februarie 2001, a stabilit ca dispoziţiile art. 35-37 din Legea bancară nr. 58/1998, care au un conţinut asemănător cu cel al art. 6 din Legea nr. 66/1996, republicată, sunt constituţionale.Referitor la faptul ca informaţiile prevăzute în textul criticat nu constituie informaţii publice, Curtea retine ca Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public defineste ca atare numai acea informaţie „care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice”, iar prin autoritate sau instituţie publică se înţelege „orice autoritate sau instituţie publică, precum şi orice regie autonomă care utilizează resurse financiare publice” (art. 2 din lege).În ceea ce priveşte invocarea încălcării dispoziţiilor art. 41 alin. (1) şi (2) şi ale art. 135 alin. (1)-(3) care se referă la protecţia proprietăţii private şi la proprietate, Curtea constata ca acestea nu sunt incidente în cauza, întrucât textul criticat prin care se asigura confidenţialitatea informaţiilor privind numele depunatorilor, sumele depuse şi operaţiunile efectuate nu are legătură cu dreptul de proprietate privată sau proprietatea publică, în condiţiile în care nu operează nici un transfer de proprietate.De asemenea, Curtea retine ca în cauza nu sunt incidente nici dispoziţiile art. 1 alin. (3) din Constituţie, care se referă la principiul statului de drept, întrucât acesta semnifica, în esenta, "domnia legii", or, reglementarea criticata este cuprinsă într-un act emis de organul legiuitor, conform Constituţiei.În sfârşit, Curtea retine că nu sunt incidente în cauza nici dispoziţiile art. 49 din Constituţie privind restrangerea exerciţiului unor drepturi, în condiţiile în care, asa cum s-a arătat, nu se pune problema restrângerii dreptului la informaţia publică, informaţiile prevăzute de art. 6 din Legea nr. 66/1996, republicată, fiind informaţii cu caracter privat, asa cum rezultă din întreaga economie a acestui act normativ.Faţa de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni din România în societate bancară pe acţiuni, republicată, cu modificările ulterioare, excepţie ridicată de Valerian Stan în Dosarul nr. 3.611/CA/2002 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a VIII-a civilă conflicte de muncă şi litigii de muncă.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 2 octombrie 2003.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent,Mihai Paul Cotta––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește