DECIZIE nr. 371 din 13 aprilie 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 109 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice şi ale art. 121 alin. (1) şi (2) din Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorCarmen-Cătălina Gliga – procurorOana Cristina Puică – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 109 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice şi ale art. 121 alin. (1) din Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006, excepţie ridicată de Gheorghe Taga în Dosarul nr. 1.307/312/2009 al Judecătoriei Slobozia.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza este în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind inadmisibilă.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 27 mai 2009, pronunţată în Dosarul nr. 1.307/312/2009, Judecătoria Slobozia a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 109 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice şi ale art. 121 alin. (1) din Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006. Excepţia a fost ridicată de Gheorghe Taga cu ocazia soluţionării unei plângeri contravenţionale.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile art. 109 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 şi ale art. 121 alin. (1) şi (2) din Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 încalcă egalitatea în drepturi, accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, dreptul la viaţă şi la integritatea fizică şi psihică, dreptul la apărare şi dreptul la informaţie, întrucât creează discriminare între cetăţenii care, săvârşind o contravenţie în legătură cu circulaţia pe drumurile publice, sunt opriţi imediat în trafic şi suportă rigorile legii, fiind, astfel, atenţionaţi asupra necesităţii respectării acesteia, şi cei în cazul cărora procesul-verbal de constatare a contravenţiei se încheie în lipsa contravenientului. Conducătorii auto din această a doua categorie, nefiind opriţi în trafic la momentul săvârşirii contravenţiei şi sancţionaţi pentru încălcarea legii, prezintă un risc mai mare de a săvârşi noi fapte contravenţionale în intervalul de timp care curge până la comunicarea procesului-verbal de constatare, ceea ce este de natură să inducă acestor persoane, pe calea impactului psihologic şi emoţional, probleme de sănătate fizică şi psihică. În plus, contravenienţii aflaţi în aceasta din urmă situaţie nu au acces la probele materiale pe care se bazează acuzaţia de încălcare a normelor rutiere, fiind expuşi riscului abuzului de putere, arbitrariului şi corupţiei.Judecătoria Slobozia apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât prevederile art. 109 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 şi ale art. 121 alin. (1) şi (2) din Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 nu aduc nicio atingere dispoziţiilor art. 16, 21, 22, 24 şi 31 din Constituţie.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă cu privire la dispoziţiile art. 121 alin. (1) din Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 şi neîntemeiată cu privire la prevederile art. 109 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002.Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 121 alin. (1) din Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006, este inadmisibilă. Totodată, consideră că dispoziţiile art. 109 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 sunt constituţionale, invocând, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.029/2009. Mai arată că art. 22 şi 31 din Legea fundamentală nu au incidenţă în cauza de faţă.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.Potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 109 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice şi ale art. 121 alin. (1) din Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002. Din notele scrise ale autorului excepţiei reiese, însă, că acesta critică prevederile art. 109 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, şi ale art. 121 alin. (1) şi (2) din Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006 şi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 876 din 26 octombrie 2006, având următorul cuprins:– Art. 109 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002: „(3) În cazurile prevăzute la alin. (2), procesul-verbal se poate încheia şi în lipsa contravenientului, după stabilirea identităţii conducătorului de vehicul, menţionându-se aceasta în procesul-verbal, fără a fi necesară confirmarea faptelor de către martori.(4) Forma şi conţinutul procesului-verbal de constatare a contravenţiei se stabilesc prin regulament."; … – Art. 121 alin. (1) şi (2) din Regulamentul din 4 octombrie 2006 de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002: „(1) Conducătorii de vehicule sunt obligaţi să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă şi pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum şi cea impusă prin mijloacele de semnalizare.(2) Nerespectarea regimului de viteză stabilit conform legii se constată de către poliţiştii rutieri, cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic." … În susţinerea neconstituţionalităţii acestor prevederi de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, ale art. 22 referitoare la dreptul la viaţă şi la integritatea fizică şi psihică, ale art. 24 privind dreptul la apărare şi ale art. 31 referitoare la dreptul la informaţie.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:I. Referitor la art. 121 alin. (1) şi (2) din Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare. Prin urmare, nu pot face obiectul controlului de constituţionalitate prevederile unei hotărâri a Guvernului.II. În ceea ce priveşte art. 109 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, autorul excepţiei critică, în realitate, modul de aplicare a prevederilor de lege atacate. Eventualele abuzuri ale organelor poliţiei rutiere, la care face referire în motivarea excepţiei şi care constituie, de fapt, cauza nemulţumirii autorului acesteia, nu pot constitui, însă, motive de neconstituţionalitate a dispoziţiilor de lege criticate şi, prin urmare, nu pot fi cenzurate de instanţa de contencios constituţional, fiind de competenţa instanţei de judecată învestite cu soluţionarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 109 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice şi ale art. 121 alin. (1) şi (2) din Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006, excepţie ridicată de Gheorghe Taga în Dosarul nr. 1.307/312/2009 al Judecătoriei Slobozia.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 aprilie 2010.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Oana Cristina Puică––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește