DECIZIE nr. 370 din 2 octombrie 2003

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47^1 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 208/2002



Nicolae Popa – preşedinteCostica Bulai – judecătorNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorIoan Vida – judecătorFlorentina Balta – procurorMihai Paul Cotta – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47^1 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 208/2002, excepţie ridicată de Societatea de Investiţii Financiare Banat-Crisana – S.A. în Dosarul nr. 995/2003 al Tribunalului Satu Mare.La apelul nominal se constata lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât nu se aduce nici o atingere principiului egalităţii în drepturi. Totodată se apreciază că nu sunt întemeiate susţinerile petentei referitoare la încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 41 alin. (2) cu privire la ocrotirea dreptului de proprietate al acţionarilor unei societăţi comerciale aflate în proces de privatizare.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 26 mai 2003, pronunţată în Dosarul nr. 995/2003, Tribunalul Satu Mare a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47^1 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, text introdus prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 208/2002, excepţie ridicată de Societatea de Investiţii Financiare Banat-Crisana – S.A.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia considera ca textul de lege criticat încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, precum şi pe cele ale art. 41 alin. (2) teza întâi privind ocrotirea egala a proprietăţii private, indiferent de titular.Se arata ca exceptarea introdusă de textul criticat cu privire la procedura de majorare a capitalului social, prevăzută de art. 116 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 28/2002, modificată şi completată prin Legea nr. 525/2002, a făcut ca acţionarul-cumpărător sa realizeze majorarea de capital social la valoarea de 25.000 lei/acţiune, fără reevaluare prealabilă şi fără prima de emisiune, ceea ce a avut drept consecinţa inechitabila şi discriminatorie, pentru micii acţionari, „diminuarea drastica a cotei lor de deţinere în favoarea acţionarului cumpărător şi implicit cota ce le revine din profit şi drepturi rezultate din averea societăţii în caz de lichidare”.Exceptarea introdusă de art. 47^1 , arata autorul excepţiei în continuare, încalcă totodată dispoziţiile art. 41 alin. (2) din Constituţie, în sensul că legea "a creat privilegii pentru o categorie de investitori care au cumpărat societăţi comerciale, unii în condiţii dubioase, iar statul român, vânzător prin APAPS, cu concursul Guvernului României, a promovat şi aplicat o legislaţie a privatizării în funcţie de interesele unor grupuri sau persoane ignorand principiile şi drepturile constituţionale valabile şi obligatorii pentru întreaga societate civilă".Tribunalul Satu Mare considera ca textul criticat nu contravine prevederilor art. 16 alin. (1) şi (2) şi ale art. 41 alin. (2) din Constituţie.Guvernul apreciază că nu este incident şi nici încălcat principiul egalităţii în drepturi, întrucât în cauza este vorba de "relaţiile dintre actionarii unei societăţi comerciale, iar egalitatea nu este sinonima cu uniformitatea statutului juridic, astfel ca, pentru situaţii diferite, legea poate institui un tratament juridic diferenţiat în raport cu condiţiile concrete şi de interesul general care primeaza, cum este şi cazul societăţilor comerciale aflate în proces de privatizare, cu privire la care legiuitorul a înţeles sa adopte norme derogatorii de la dreptul comun în vederea accelerarii privatizării".De asemenea, se considera ca "nu sunt întemeiate susţinerile petentei referitoare la încălcarea dispoziţiilor art. 41 alin. (2) cu privire la ocrotirea dreptului de proprietate al acţionarilor unei societăţi comerciale aflate în proces de privatizare, prin instituirea unui regim derogatoriu de la dispoziţiile Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 28/2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 525/2002, cu privire la majorarea capitalului social prin art. 47^1 din Legea nr. 137/2002, având în vedere ca, potrivit acestor dispoziţii constituţionale invocate, lt; lt;conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite prin lege gt; gt;”.În cazul de faţa, arata Guvernul, "legiuitorul a înţeles sa stabilească regimul juridic al majorării capitalului, în considerarea scopului accelerarii procesului privatizării, în concordanta cu reglementarea cadrului juridic necesar consolidării economiei de piaţa".Avocatul Poporului susţine ca dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. În argumentarea acestui punct de vedere se arata ca textul art. 47^1 din Legea nr. 137/2002 „nu instituie vreo discriminare între investitorii-cumpărători ai acţiunilor deţinute de stat în societăţile comerciale şi micii investitori-acţionari ai societăţilor în cauza”. Având în vedere diferenţa de situaţii juridice în care se afla investitorii, „existenta unui tratament juridic diferit pentru aceştia nu contravine principiului egalităţii în faţa legii, întrucât, asa cum s-a decis în mod constant în jurisprudenta Curţii Constituţionale, principiul egalităţii nu presupune uniformitate, iar la situaţii diferite se impune aplicarea unui tratament juridic deosebit”.Avocatul Poporului considera ca "societăţile comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice este acţionar sau asociat au o situaţie deosebită, aflându-se în curs de privatizare. Tocmai datorită acestui proces de privatizare, s-a impus instituirea de condiţii restrictive în care poate avea loc majorarea capitalului social de către investitori, diferite faţă de cele prevăzute de Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiţii financiare şi pieţele reglementate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 525/2002„. Se apreciază, în punctul de vedere prezentat, ca exceptarea reglementată de textul criticat „răspunde tocmai exigenţei instituite de Legea fundamentală în art. 134 alin. (2) lit. a), adică obligaţiei statului de a asigura libertatea comerţului, protecţia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie”.În acelaşi timp, Avocatul Poporului apreciază ca "înfăptuirea reformei economice şi, în acest cadru, accelerarea privatizării societăţilor comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar sau asociat, utilizând metoda majorării de capital social prin aport de capital privat, asa cum este reglementată prin dispoziţiile Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 208/2002, se încadrează în măsurile stabilite de art. 134 alin. (2) lit. b) din Constituţie, măsuri menite sa protejeze ori sa promoveze interesul naţional în activitatea economică, financiară şi valutară”.Referitor la pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 41 din Constituţie, Avocatul Poporului considera aceasta sustinere neîntemeiată, întrucât "procedura de majorare a capitalului social, asa cum este stabilită prin dispoziţiile Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 208/2002, nu aduce atingere principiului ocrotirii egale a proprietăţii private, indiferent de titular, deoarece nu se creează un regim preferenţial de ocrotire a proprietăţii private a statului”.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 47^1 din Legea nr. 137 din 28 martie 2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 28 martie 2002, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 208 din 18 decembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 961 din 28 decembrie 2002, text care are următorul cuprins: „Sunt exceptate de la prevederile Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiţii financiare şi pieţele reglementate, aprobată cu modificări prin Legea nr. 525/2002, operaţiunile de majorare a capitalului social efectuate în conformitate cu prevederile prezentei legi şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 25/2002 privind unele măsuri de urmărire a executării obligaţiilor asumate prin contractele de privatizare a societăţilor comerciale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 506/2002.”Critica de neconstituţionalitate formulată cu privire la acest text de lege se bazează, în esenta, pe susţinerea ca sunt incalcate dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi (2), precum şi ale art. 41 alin. (2) teza întâi din Constituţie, texte care au următorul cuprins:– Art. 16 alin. (1) şi (2): "(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.(2) Nimeni nu este mai presus de lege."; … – Art. 41 alin. (2) teza întâi: "(2) Proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular."Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca aceasta este neîntemeiată.Operaţiunea de marire a capitalului social la care se referă textul criticat, în sine, nu contravine prevederilor constituţionale, fiind în mod tradiţional prevăzut în legislaţia comercială dreptul societăţilor de a recurge la aceasta, ca una dintre formele de modificare a societăţilor comerciale, impusa de anumite nevoi ale acestora, fiind o cale mai puţin împovărătoare decât împrumutul bancar sau emiterea de obligaţiuni. În aceste condiţii, este evident ca măsura respectiva serveşte procesului de accelerare a procesului de privatizare.Faptul ca legiuitorul, în cazul societăţilor comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar sau asociat, a prevăzut exceptarea de la prevederile Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiţii financiare şi pieţele reglementate, aprobată cu modificări prin Legea nr. 525/2002, a operaţiunilor de majorare a capitalului social efectuate în condiţiile Legii nr. 137/2002 şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 25/2002 privind unele măsuri de urmărire a executării obligaţiilor asumate prin contractele de privatizare a societăţilor comerciale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 506/2002, nu încalcă principiul egalităţii în drepturi, prevăzut de art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, întrucât nu instituie discriminări între investitorii-cumpărători ai acţiunilor societăţilor în cauza şi investitorii-acţionari ai acestora. Exceptarea prevăzută de lege, introdusă prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 208/2002, reprezentând o opţiune a legiuitorului pentru societăţile comerciale vizate – la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar sau asociat -, are în vedere, în mod evident, accelerarea procesului de privatizare, obiectiv de necontestat interes general.În ceea ce priveşte textul art. 116 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 28/2002, la care face referire directa autorul excepţiei, în sensul că nu se aplică datorită exceptarii, acesta prevede interzicerea aporturilor în natura la majorarea capitalului social al societăţilor deţinute public, suspendarea exercitării dreptului de preferinta de către actionarii îndreptăţiţi, condiţiile de calculare a preţului de subscriere pentru actionarii cu drept de preferinta etc.Aplicabilă unei categorii bine circumscrise de societăţi comerciale, exceptarea introdusă de textul criticat se justifica, în mod raţional şi obiectiv, prin cerinţa inlaturarii pe o cale mai simpla a dificultăţilor financiare cu care se confrunta acestea, în vederea privatizării lor într-un timp mai scurt.Or, în jurisprudenta Curţii Constituţionale, în acord cu cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului, s-a stabilit ca egalitatea nu înseamnă uniformitate, fiind admisă aplicarea unui tratament juridic diferit în cazul unor situaţii juridice diferite, în cazul în care aceasta se justifica în mod raţional şi obiectiv.În acest context este edificator şi faptul ca Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 208/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării a introdus şi alte măsuri decât exceptarea contestată, toate având acelaşi scop, de a determina accelerarea privatizării.Curtea retine ca prevederile criticate nu încalcă nici principiul ocrotirii egale a proprietăţii private, indiferent de titular, prevăzut de art. 41 alin. (2) teza întâi din Constituţie. Majorarea capitalului social al unei societăţi comerciale pe calea votului adunării generale extraordinare nu contravine textului constituţional menţionat. În speta, nu a operat vreun transfer de proprietate. În cazul analizat nu se pune problema ocrotirii mai ferme a dreptului de proprietate al statului şi unităţilor administrativ-teritoriale, ci a satisfacerii interesului general al accelerarii privatizării societăţilor comerciale.De altfel, dispoziţiile art. 47^1 din Legea nr. 137/2002, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 208/2002, a mai fost supus controlului de constituţionalitate. Curtea, prin Decizia nr. 350 din 23 septembrie 2003, încă nepublicata, a respins ca nefondata excepţia de neconstituţionalitate, formulată prin raportare la dispoziţiile art. 41 alin. (1) şi (2) şi la art. 135 din Constituţie. Considerentele care au stat la baza acestei soluţii îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţa, întrucât nu au intervenit elemente noi de natura sa determine modificarea jurisprudenţei Curţii.În legătură cu afirmatiile autorului excepţiei legate de respectarea legii, a aplicării corecte a acesteia în legătură cu luarea deciziei de majorare a capitalului social al societăţii comerciale, a condiţiilor în care aceasta s-a realizat, Curtea constata ca acestea nu sunt de resortul instanţei de contencios constituţional, ci al instanţei judecătoreşti la care măsura respectiva a fost contestată.Faţa de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47^1 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 208/2002, excepţie ridicată de Societatea de Investiţii Financiare Banat-Crisana – S.A. în Dosarul nr. 995/2003 al Tribunalului Satu Mare.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 2 octombrie 2003.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent,Mihai Paul Cotta––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește