DECIZIE nr. 37 din 19 ianuarie 2006

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55 şi ale art. 110-115 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorAntonia Constantin – procurorIoana Marilena Chiorean – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconsti-tuţionalitate a dispoziţiilor art. 55 şi ale art. 110-115 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepţie ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Cluj – Secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie în Dosarul nr. 14.526/RG/2005.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă asupra cererii depuse la dosar de către Societatea Comercială "Commer" – S.A. din Cluj-Napoca prin care solicită amânarea cauzei pentru pregătirea apărării.Curtea, având în vedere că cererea de amânare nu este temeinic motivată, în baza art. 156 alin. (1) din Codul de procedură civilă, respinge această cerere şi constată cauza în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 20 septembrie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 14.526/RG/2005, Curtea de Apel Cluj – Secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55, art. 110 şi următoarele din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Excepţia a fost ridicată de instanţa de judecată, din oficiu, într-un litigiu de muncă dintre reclamanta Doina Cleopatra Kirr şi Societatea Comercială „Commer” – S.A.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate instanţa de judecată arată că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor art. 124 şi 125 din Constituţie, privind înfăptuirea justiţiei şi statutul judecătorilor, precum şi prevederilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la dreptul oricărei persoane de a fi judecată de un tribunal independent şi imparţial. Potrivit prevederilor constituţionale invocate, justiţia se înfăptuieşte de judecători imparţiali şi independenţi, iar asistenţii judiciari nu îndeplinesc aceste calităţi, ei nefiind judecători, în sensul stabilit prin Constituţie şi prin Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât, potrivit art. 126 alin. (5) din Constituţie, pot fi înfiinţate instanţe specializate în anumite materii – cum este cazul instanţelor care soluţionează conflicte de muncă – cu participarea unor persoane din afara magistraturii. Prezenţa asistenţilor judiciari în completele de judecată care soluţionează conflicte de muncă nu contravine principiilor imparţialităţii şi independenţei judecătorilor, deoarece ei nu sunt judecători şi nu spun dreptul, iar participarea lor la deliberări are un caracter consultativ.Avocatul Poporului consideră că excepţia este neîntemeiată, întrucât, pe de-o parte, soluţionarea cauzelor deduse judecăţii este hotărâtă de judecători, iar asistenţii judiciari nu au decât un rol consultativ, iar, pe de altă parte, prevederile legale criticate se înscriu în competenţa legiuitorului de a reglementa procedura de judecată şi competenţa instanţelor judecătoreşti, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2) şi ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Având în vedere că dispoziţiile art. 110-115 din Legea nr. 304/2004 formează TITLUL V – „Asistenţii judiciari” şi reglementează statutul asistenţilor judiciari, stabilind drepturile, obligaţiile şi răspunderea acestora, Curtea constată că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 55 şi ale art. 110-115 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, dispoziţii care au următorul conţinut:– Art. 55: "(1) Completul pentru soluţionarea în primă instanţă a cauzelor privind conflictele de muncă şi asigurări sociale se constituie din 2 judecători şi 2 asistenţi judiciari.(2) Asistenţii judiciari participă la deliberări cu vot consultativ şi semnează hotărârile pronunţate. Opinia acestora se consemnează în hotărâre, iar opinia separată se motivează. … (3) În cazul în care judecătorii care intră în compunerea completului de judecată nu ajung la un acord asupra hotărârii ce urmează a se pronunţa, procesul se judecă din nou în complet de divergenţă, prevederile art. 54 alin. (3) şi (4) fiind aplicabile."; … – Art. 110: "Asistenţii judiciari sunt numiţi de ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Economic şi Social, pe o perioadă de 5 ani, dintre persoanele cu o vechime în funcţii juridice de cel puţin 5 ani şi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:a) au cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu; … b) sunt licenţiate în drept şi dovedesc o pregătire teoretică corespunzătoare; … c) nu au antecedente penale, nu au cazier fiscal şi se bucură de o bună reputaţie; … d) cunosc limba română; … e) sunt apte, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei."; … – Art. 111: (1) Asistenţii judiciari se bucură de stabilitate pe durata mandatului şi se supun numai legii.(2) Dispoziţiile legale privind obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor se aplică şi asistenţilor judiciari. … (3) Dispoziţiile referitoare la concediul de odihnă, asistenţă medicală gratuită şi gratuitatea transportului, prevăzute de lege pentru judecători şi procurori, se aplică şi asistenţilor judiciari. … (4) Asistenţii judiciari depun jurământul în condiţiile prevăzute de lege pentru judecători şi procurori. … (5) Numărul total al posturilor de asistenţi judiciari şi repartizarea posturilor pe instanţe, în raport cu volumul de activitate, se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei."; … – Art. 112: "Asistenţii judiciari exercită atribuţiile prevăzute la art. 55 alin. (2), precum şi alte atribuţii prevăzute în Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.";– Art. 113: "(1) Asistenţilor judiciari li se aplică dispoziţiile legale privind abaterile şi sancţiunile disciplinare, precum şi motivele de eliberare din funcţie prevăzute de lege pentru judecători şi procurori.(2) Sancţiunile disciplinare se aplică de către ministrul justiţiei. … (3) Împotriva sancţiunilor aplicate potrivit alin. (2) se poate face contestaţie, în termen de 30 de zile de la comunicarea sancţiunii, la secţia de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel în circumscripţia căreia funcţionează cel sancţionat. Hotărârea curţii de apel este definitivă. … (4) Asistenţii judiciari pot fi eliberaţi din funcţie şi ca urmare a reducerii numărului de posturi, în raport cu volumul de activitate al instanţei. … (5) Sancţiunile aplicate asistenţilor judiciari şi eliberarea din funcţie a acestora se comunică Consiliului Economic şi Social de ministrul justiţiei."; … – Art. 114: "Prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Consiliului Economic şi Social şi a Ministerului Justiţiei, se stabilesc:a) condiţiile, procedura de selecţie şi de propunere de către Consiliul Economic şi Social a candidaţilor, pentru a fi numiţi ca asistenţi judiciari de către ministrul justiţiei; … b) condiţiile de delegare, detaşare şi transfer al asistenţilor judiciari."; … – Art. 115: "Magistraţii consultanţi în funcţie la data intrării în vigoare a prezentei legi sunt numiţi de drept în funcţiile de asistenţi judiciari şi îşi continuă activitatea în cadrul tribunalelor de muncă şi asigurări sociale sau, după caz, al secţiilor sau completelor specializate."Instanţa de judecată consideră că dispoziţiile legale atacate contravin prevederilor constituţionale ale art. 124 privind înfăptuirea justiţiei şi ale art. 125 privind statutul judecătorilor, precum şi celor ale art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil.Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile criticate din Legea nr. 304/2004 (dispoziţii care, înainte de republicarea legii, erau cuprinse în art. 58) au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate, Curtea statuând, prin Decizia nr. 494/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 18 ianuarie 2005, că acestea nu contravin principiilor independenţei judecătorilor şi imparţialităţii justiţiei, întrucât asistenţii judiciari nu au decât un rol consultativ, util judecăţii în vederea stabilirii adevărului cu privire la drepturile subiective ale părţilor în litigiu, soluţionarea cauzelor deduse judecăţii fiind hotărâtă de judecători.Neintervenind elemente noi de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, considerentele şi soluţia acestei decizii sunt valabile şi în prezenta cauză.În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea reţine că în Cauza Ettl şi alţii contra Austriei, 1987, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că participarea unor persoane specializate în diverse domenii de activitate, alături de magistraţii de profesie, la soluţionarea unor categorii de litigii, nu contravine principiului independenţei şi imparţialităţii instanţei, prevăzut de art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. De asemenea, în Hotărârea din 23 aprilie 1987, s-a reţinut că statele membre ale Consiliului Europei oferă multiple exemple de complete de judecată la care participă, pe lângă magistraţi, şi persoane specializate în anumite domenii, persoane ale căror cunoştinţe sunt necesare pentru soluţionarea acelor litigii.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55 şi ale art. 110-115 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepţie ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Cluj – Secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie în Dosarul nr. 14.526/RG/2005.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 ianuarie 2006.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiorean___________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește