DECIZIE nr. 369 din 5 iulie 2005

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (4) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorFlorentina Baltă – procurorBenke Karoly – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (4) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002, excepţie ridicată de Filiala Teritorială Argeş a Partidului Naţional Liberal în Dosarul nr. 1.592/CAF/2005 al Tribunalului Argeş – Secţia civilă, Complet specializat de contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, Filiala Teritorială Argeş a Partidului Naţional Liberal, prin avocaţi, precum şi partea Consiliul Judeţean Argeş, prin avocat, lipsă fiind prefectul judeţului Argeş, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentanţii autorului excepţiei solicită admiterea acesteia, arătând că orice act administrativ efectuat cu nerespectarea legii trebuie să fie supus cenzurii instanţelor judecătoreşti, iar lipsa unei căi de atac împotriva unui asemenea act administrativ este de natură a încălca prevederile art. 21 şi ale art. 52 din Constituţie. În acest sens, este invocată hotărârea pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Golder împotriva Regatului Unit, 1975, prin care s-a stabilit că este necesară o protecţie ridicată a accesului la justiţie pentru a elimina riscul arbitrariului. De asemenea, se susţine că prevederile legale criticate încalcă dispoziţiile art. 11 şi ale art. 20 din Constituţie, raportate la prevederile art. 10 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi ale art. 30 şi 31 din Constituţie. În acest sens, reprezentanţii autorului excepţiei arată că prevederile art. 9 alin. (4) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002, restrâng în mod nejustificat accesul la informaţii al publicului cu privire la finanţarea campaniei electorale.Totodată se solicită schimbarea liniei jurisprudenţiale a Curţii, impusă prin Decizia nr. 18 din 20 ianuarie 2005.Reprezentantul Consiliului Judeţean Argeş solicită respingerea excepţiei şi menţinerea jurisprudenţei Curţii în materie. Se susţine că accesul liber la justiţie nu este încălcat, având în vedere că hotărârea de validare sau invalidare a mandatelor poate fi atacată de cei interesaţi la instanţa de contencios administrativ, iar hotărârea de declarare ca legal constituit a consiliului local nu are decât un caracter constatator al parcurgerii unei proceduri, astfel încât nu produce efecte juridice şi, în consecinţă, nu poate fi atacată în justiţie.De asemenea, se mai arată că în faţa instanţei de fond autorul excepţiei a susţinut neconstituţionalitatea textului criticat invocând doar dispoziţiile constituţionale ale art. 21.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că prevederile legale criticate nu încalcă textul art. 21 din Constituţie, având în vedere caracterul constatator al hotărârii de declarare ca legal constituit a consiliului local. În consecinţă, se apreciază că nu există motive de natură a schimba jurisprudenţa Curţii în materie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 28 martie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 1.592/CAF/2005, Tribunalul Argeş – Secţia civilă, Complet specializat de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (4) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002, excepţie ridicată de Filiala Teritorială Argeş a Partidului Naţional Liberal într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni pentru anularea actelor administrative referitoare la constituirea consiliului judeţean şi la alegerea preşedintelui de şedinţă a acestuia.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierile de şedinţă ale instanţei din 21 martie 2005 şi 28 martie 2005, autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 9 alin. (4) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002, contravin prevederilor constituţionale ale art. 21, 53 şi ale art. 154 alin. (1). Se apreciază că, urmare a revizuirii Constituţiei, prevederile criticate au ieşit din vigoare, având în vedere contrarietatea acestora cu dispoziţiile art. 21 şi 53 din Constituţie.Tribunalul Argeş – Secţia civilă, Complet specializat de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată. În argumentarea acestei opinii instanţa apreciază că textul legal criticat nu cuprinde dispoziţii de natură a încălca accesul liber la justiţie, ci "dispoziţii care definesc natura juridică a hotărârilor adoptate de organele locale nou alese – caracter constatator".Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere se susţine că "hotărârile de alegere a comisiei de validare, a celei de validare a mandatelor de consilieri locali, a celei de constituire a consiliului local ori a celei de alegere a preşedintelui de şedinţă nu întrunesc condiţiile pentru declanşarea unei acţiuni în contencios administrativ, deoarece nu produc efecte juridice, ele având doar rolul de a constata parcurgerea unor proceduri prevăzute de lege." În acest sens este invocată şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 18 din 20 ianuarie 2005.Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere sunt citate considerentele care au stat la baza Deciziei Curţii Constituţionale nr. 18 din 20 ianuarie 2005.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 9 alin. (4) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 2 februarie 2002, ordonanţă aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 673/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 953 din 24 decembrie 2002. Dispoziţiile criticate ca fiind neconstituţionale au următorul cuprins:"Hotărârile nr. 1-4 se semnează de preşedintele de vârstă şi de cei 2 asistenţi ai acestuia şi se contrasemnează de secretar. Aceste hotărâri au caracter constatator. Ele nu produc efecte juridice, neputând forma obiectul unor acţiuni în justiţie."Hotărârile la care se referă textul citat sunt cele de alegere a comisiei de validare, cele de constatare a rezultatului validării mandatelor de consilieri locali, cele de constituire a consiliului local şi cele de alegere a preşedintelui de şedinţă.Textele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei, astfel cum rezultă din încheierile de şedinţă ale instanţei din 21 martie 2005 şi 28 martie 2005, sunt cele ale art. 21, ale art. 53 alin. (1) şi ale art. 154 alin. (1). Curtea observă că, deşi în susţinerea excepţiei este invocat întregul text al art. 21 din Constituţie, în realitate, astfel cum rezultă din actele de la dosar, autorul excepţiei se referă doar la primele trei alineate ale art. 21 din Constituţie. Astfel, dispoziţiile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei au următorul cuprins:– Art. 21: "(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept. … (3) Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil".; … – Art. 53: "(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav".(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii".; … – Art. 154 alin. (1): "Legile şi toate celelalte acte normative rămân în vigoare, în măsura în care ele nu contravin prezentei Constituţii."Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea reţine că, în esenţă, autorul acesteia apreciază că imposibilitatea atacării în justiţie a unor hotărâri ale consiliului local constituie o încălcare a accesului liber la justiţie, iar cum Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002, este un act anterior Legii nr. 429/2003 de revizuire a Constituţiei, acesta nu mai este în vigoare.Curtea constată că prin Decizia nr. 18 din 20 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 28 martie 2005, s-a pronunţat în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (4) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002, stabilind că acestea sunt constituţionale. Cu acel prilej Curtea a reţinut că textul legal criticat se referă la imposibilitatea atacării în justiţie a hotărârii de alegere a comisiei de validare, a celei ce constată rezultatul validării mandatelor de consilieri locali, a celei de declarare ca legal constituit a consiliului local ori a celei de alegere a preşedintelui de şedinţă, ceea ce însă nu este de natură a încălca principiul constituţional al liberului acces la justiţie. În acest sens, Curtea a stabilit că, „aşa cum reiese din însuşi conţinutul acestor prevederi legale, hotărârile despre care s-a făcut menţiune nu întrunesc condiţiile pentru declanşarea unei acţiuni în contencios administrativ, deoarece nu produc efecte juridice, ele având doar rolul de a constata parcurgerea unor proceduri prevăzute de lege”.De altfel, Curtea reţine că atât dispoziţiile art. 21 alin. (1)-(3), cât şi cele ale art. 53 din Constituţie se referă la apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanei şi, respectiv, la restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi constituţionale ale persoanei, care nu au legătură cu obiectul hotărârilor în discuţie.Curtea reţine în acelaşi timp că, potrivit dispoziţiilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 23 aprilie 2001, „hotărârea de validare sau invalidare a mandatelor poate fi atacată de cei interesaţi la instanţa de contencios administrativ în termen de 5 zile de la adoptare sau, în cazul celor absenţi de la şedinţă, de la comunicare”. În acest caz, în care este evident că se poate pune problema încălcării unui drept electoral sau a unui interes legitim, acţiunea în justiţie este prevăzută de lege, conform art. 21 din Constituţie.Curtea constată că textul criticat nu cuprinde nici o măsură contrară prevederilor art. 53 din Constituţie, nepunându-se problema restrângerii exerciţiului unor drepturi sau libertăţi. De asemenea, Curtea reţine că textul art. 154 alin. (1) din Constituţie nu are incidenţă în cauză, întrucât dispoziţiile criticate nu contravin Constituţiei.Neexistând elemente noi, de natură a determina schimbarea jurisprudenţei Curţii, soluţia pronunţată prin Decizia nr. 18 din 20 ianuarie 2005 şi considerentele care au stat la baza acesteia îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.Curtea nu poate primi susţinerea autorului excepţiei, privind încălcarea dispoziţiilor art. 11 şi 20 din Constituţie, a prevederilor art. 10 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi a celor ale art. 30, 31 şi 52 din Constituţie, astfel cum aceasta a fost formulată în şedinţa de judecată din faţa Curţii, întrucât instanţa de contencios constituţional este sesizată numai prin încheierea instanţei de judecată şi în ceea ce priveşte aspectele de neconstituţionalitate ridicate de autorul excepţiei, conform art. 146 lit. d) din Constituţie şi art. 29 din Legea nr. 47/1992.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (4) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002, excepţie ridicată de Filiala Teritorială Argeş a Partidului Naţional Liberal în Dosarul nr. 1.592/CAF/2005 al Tribunalului Argeş – Secţia civilă, Complet specializat de contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 5 iulie 2005.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistentBenke Karoly__________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește