DECIZIE nr. 366 din 17 martie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului



Ioan Vida – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorTudorel Toader – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorSimona Ricu – procurorPatricia Marilena Ionea – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Pretorian Consult” – S.R.L. din Bucureşti, prin asociat unic Aurelia Munteanu, în Dosarul nr. 2.727/2/2008 (nr. intern 867/2008) al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a V-a comercială.La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei, prin reprezentanta sa Aurelia Munteanu. Lipseşte partea Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentanta Societatea Comercială "Pretorian Consult" S.R.L. din Bucureşti arată că, înainte de a pune concluzii referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 26/1990, doreşte să pună în discuţie două chestiuni prealabile.Astfel, un prim aspect are în vedere faptul că la data dezbaterilor Curtea Constituţională nu este legal constituită, întrucât sunt prezenţi doar 8 judecători, iar nu 9, aşa cum prevede art. 142 alin. (2) din Constituţie. Prin urmare, invocă "excepţia de necompetenţă materială" a Curţii.Reprezentantul Ministerului Public, invocând prevederile art. 51 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituţională lucrează legal în prezenţa a două treimi din numărul judecătorilor. Plenul decide cu votul majorităţii judecătorilor Curţii, dacă prin lege nu se prevede altfel”, arată că susţinerile privind compunerea ilegală a Curţii sunt neîntemeiate.Curtea, deliberând, respinge cererea formulată referitoare la compunerea instanţei.În continuare, reprezentanta Societatea Comercială "Pretorian Consult" – S.R.L. din Bucureşti invocă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, care prevăd participarea procurorului la judecată cu prilejul soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că acestea contravin prevederilor art. 131 alin. (3) din Constituţie, potrivit cărora „parchetele funcţionează pe lângă instanţele de judecată, conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, în condiţiile legii”. Or, arată că instanţa de contencios constituţional nu este o instanţă de judecată, astfel că prezenţa procurorului nu se justifică.Reprezentantul Ministerului Public arată că, potrivit art. 131 alin. (2) din Constituţie, "Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii", iar în temeiul acestei prevederi legiuitorul a stabilit atribuţiile procurorilor.Curtea, deliberând, respinge cererea formulată, deoarece, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, excepţiile de neconstituţionalitate nu pot fi ridicate decât în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial, iar nu direct în faţa Curţii Constituţionale.Preşedintele dă cuvântul reprezentantei Societatea Comercială "Pretorian Consult" – S.R.L. pentru a susţine excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 6 din Legea nr. 26/1990.Reprezentanta autoarei excepţiei de neconstituţionalitate arată că art. 126 alin. (1) din Constituţie delimitează locul unde se desfăşoară activitatea de judecată, iar, potrivit acestor dispoziţii, oficiul registrului comerţului nu este o instanţă de judecată. De asemenea, alin. (5) al aceluiaşi articol din Constituţie interzice înfiinţarea de instanţe extraordinare.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că activitatea jurisdicţională prevăzută de art. 6 din Legea nr. 26/1990 este desfăşurată de un judecător delegat, iar competenţa aparţine tribunalului, iar nu oficiului registrului comerţului.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 18 noiembrie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 2.727/2/2008 (nr. intern 867/2008), Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a V-a comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială „Pretorian Consult” – S.R.L., prin asociat unic Aurelia Munteanu, cu prilejul soluţionării contestaţiei în anulare formulate împotriva Deciziei comerciale nr. 837 din 8 mai 2007, pronunţate de Secţia a V-a comercială a Curţii de Apel Bucureşti în Dosarul nr. 9.504/2/2006 (1.911/2006).În motivarea excepţiei autorul acesteia susţine, în esenţă, că art. 6 din Legea nr. 26/1990 este contrar dispoziţiilor art. 126 alin. (1) şi (5) din Constituţie. În acest sens, arată că înregistrarea unei societăţi comerciale este o activitate pur tehnică de „înregistrare” şi nicidecum o activitate juridică specifică sistemului judiciar român. Textul de lege criticat creează impresia însă că registrul comerţului ar face parte din sistemul judiciar român, datorită activităţii judecătorului delegat. Mai mult, consideră că registrul comerţului acţionează ca o instanţă extraordinară, întrucât emite încheieri „în numele legii” şi percepe timbru judiciar.Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a V-a comercială consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. Astfel, arată că judecătorul delegat nu este o instanţă de sine-stătătoare, ci un judecător cu anumite atribuţii speciale în materia registrului comerţului, pe care le dobândeşte prin numirea sa de către preşedintele instanţei în această funcţie. Competenţa materială aparţine însă tribunalului al cărui preşedinte deleagă judecătorul la oficiul registrului comerţului. De asemenea, arată că prin cuvântul "delegat" nu sunt avute în vedere toate elementele delegării ca instituţie a dreptului muncii, ci mai degrabă o denumire a unei forme de specializare a judecătorilor în materia incidentă înregistrărilor în registrul comerţului şi faptul că, similar delegării prevăzute de Codul muncii, locul în care aceştia îşi pronunţă hotărârea nu este sediul instanţei judecătoreşti, ci sediul oficiului registrului comerţului. Consideră însă că s-ar fi impus reglementarea condiţiilor în care un judecător funcţionează în afara sediului instanţelor judecătoreşti, fără să se afle în situaţiile prevăzute de Codul de procedură civilă.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constituţional, sens în care arată că judecătorii cu atribuţii la oficiul registrului comerţului sunt delegaţi de preşedinţii tribunalelor şi îndeplinesc o funcţie publică de interes general.Desfăşurându-şi activitatea sub autoritatea tribunalului, judecătorul delegat nu poate fi considerat o instanţă de sine stătătoare. Normele criticate sunt în concordanţă cu dispoziţiile art. 126 alin. (2) din Constituţie, din care rezultă că este atributul exclusiv al legiuitorului să reglementeze competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată, atâta vreme cât îşi subordonează acest demers regulilor şi principiilor constituţionale.Preşedinţii celor două Camere al Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2) şi ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 4 februarie 1998, cu modificările şi completările ulterioare.Textul de lege criticat are următoarea redactare:Art. 6: "(1) Înregistrările în registrul comerţului se fac pe baza unei încheieri a judecătorului delegat sau, după caz, a unei hotărâri judecătoreşti irevocabile, în afară de cazurile în care legea prevede altfel.(1^1) Judecătorul-delegat întâi sesizat spre a dispune înregistrarea în registrul comerţului a menţiunilor privind fuziunea, divizarea sau schimbarea sediului social al unei persoane juridice în alt judeţ se va pronunţa, prin aceeaşi încheiere, şi asupra înmatriculării persoanelor juridice astfel înfiinţate, radierii celor care îşi încetează existenţa ori înregistrării în registrul comerţului a modificării actelor constitutive ale persoanelor juridice care dobândesc o parte din patrimoniul persoanei juridice divizate, după caz, precum şi asupra înmatriculării şi radierii persoanelor juridice care îşi schimbă sediul social în alt judeţ.(2) Încheierile judecătorului delegat privitoare la înmatriculare sau la orice alte înregistrări în registrul comerţului sunt executorii de drept şi sunt supuse numai recursului. … (3) Termenul de recurs este de 15 zile şi curge de la data pronunţării încheierii pentru părţi şi de la data publicării încheierii sau a actului modificator al actului constitutiv în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pentru orice alte persoane interesate. … (4) Recursul se depune şi se menţionează în registrul comerţului unde s-a făcut înregistrarea. În termen de 3 zile de la data depunerii, oficiul registrului comerţului înaintează recursul curţii de apel în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul comerciantului, iar în cazul sucursalelor înfiinţate în alt judeţ, la curtea de apel în a cărei rază teritorială se află sediul sucursalei. … (5) Motivele recursului se pot depune la instanţă, cu cel puţin două zile înaintea termenului de judecată. … (6) În cazul admiterii recursului, decizia instanţei de recurs va fi menţionată în registrul comerţului." … Autorul excepţiei consideră că acest text de lege este contrar dispoziţiilor art. 126 alin. (1) şi (5) din Constituţie, potrivit cărora "Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege", iar înfiinţarea de instanţe extraordinare este interzisă.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că premisa de la care pleacă autorul excepţiei în motivarea acesteia are în vedere faptul că textul de lege criticat ar da în sarcina Oficiului Registrului Comerţului competenţe de natură jurisdicţională, instituind-se astfel o instanţa extraordinară.Faţă de aceste susţineri, Curtea reţine că, potrivit art. 6 din Legea nr. 26/1990 coroborat cu cel al art. 37 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, soluţionarea cererilor pentru înregistrarea menţiunilor în registrul comerţului revine judecătorului delegat căruia i-a fost desemnată această atribuţie de către preşedintele tribunalului. Competenţa revine, aşadar, tribunalului, iar nu oficiului registrului comerţului, care, în cadrul acestei proceduri, realizează lucrările de grefă, secretariat şi arhivă pentru judecătorul delegat, aşa cum prevede art. 8 alin. (4) din Legea nr. 26/1990. Procedura necontencioasă reglementată de textul de lege criticat se supune regulilor generale prevăzute de art. 331-337 din Codul de procedură civilă şi este supusă căii de atac a recursului, cu respectarea tuturor condiţiilor unui proces echitabil.Autorul excepţiei pune în discuţie şi faptul că judecătorul delegat îşi desfăşoară activitatea la sediul oficiului registrului comerţului.Această situaţie apare, într-adevăr, ca un caz derogatoriu de la reglementările Codului de procedură civilă privind posibilitatea unui judecător de a desfăşura activitatea în afara instanţelor, cât şi de la prevederile Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, cu privire la posibilitatea delegării judecătorilor. Cu toate acestea, Curtea constată că nicio prevedere constituţională nu instituie vreo obligaţie ori vreo interdicţie în ceea ce priveşte locul desfăşurării activităţii jurisdicţionale, atât timp cât competenţa aparţine instanţelor instituite prin lege cu respectarea dispoziţiilor constituţionale.Pentru aceste motive, Curtea apreciază că activitatea desfăşurată de judecătorul delegat potrivit art. 6 din Legea nr. 26/1990 nu poate fi considerată o activitate de jurisdicţie specifică unei instanţe extraordinare şi nu contravine, în consecinţă, prevederilor art. 126 alin. (1) şi (5) din Constituţie.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Pretorian Consult” – S.R.L. din Bucureşti, prin asociat unic Aurelia Munteanu, în Dosarul nr. 2.727/2/2008 (nr. intern 867/2008) al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a V-a comercială.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 martie 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Patricia Marilena Ionea––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește