DECIZIE nr. 359 din 30 septembrie 2003

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (1) teza a doua din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002



Nicolae Popa – preşedinteCostica Bulai – judecătorNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorLucian Stangu – judecătorIoan Vida – judecătorFlorentina Balta – procurorMihai Paul Cotta – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (1) teza a doua din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Magic Har” – S.R.L. Cristuru Secuiesc în Dosarul nr. 425/2003 al Tribunalului Bistrita-Nasaud – Secţia comercială şi contencios administrativ.La apelul nominal răspunde avocat Calin Rusu pentru autorul excepţiei, lipsind cealaltă parte, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul autorului excepţiei solicita admiterea acesteia astfel cum a fost motivată în concluziile scrise depuse la dosar. Se considera ca prevederile criticate pornesc de la premisa împărţirii actelor normative care stabilesc contravenţiile în acte normative care prevăd posibilitatea de a se plati jumătate din minimul special al amenzii şi acte normative care nu prevăd aceasta posibilitate, ceea ce creează o inegalitate de tratament.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Se arata ca în jurisprudenta sa Curtea a constatat ca dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 sunt constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 9 mai 2003, pronunţată în Dosarul nr. 425/2003, Tribunalul Bistrita-Nasaud – Secţia comercială şi contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (1) teza a doua din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Magic Har” – S.R.L. Cristuru Secuiesc.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenta, ca textul criticat instituie un tratament juridic diferit pentru contravenienti, unii având dreptul de a plati jumătate din minimul amenzii, alţii neavând acest drept, deşi "se afla în situaţii juridice identice (izvorand din săvârşirea contravenţiilor), indiferent dacă contravenienţii sunt persoane fizice sau juridice". În opinia autorului excepţiei, textul criticat încalcă dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie privind egalitatea în drepturi.În susţinerea excepţiei se face referire şi la jurisprudenta Curţii Constituţionale privind principiul egalităţii în faţa legii.Tribunalul Bistrita-Nasaud – Secţia comercială şi contencios administrativ considera ca textul legal criticat este constituţional.Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.Guvernul considera ca excepţia este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere se arata ca "este dreptul constituţional al legiuitorului de a institui regimul de executare a amenzilor contravenţionale". Pe de altă parte, susţine Guvernul, "nu se poate considera ca se instituie un regim juridic diferit pentru situaţii identice şi, astfel, se încalcă egalitatea în faţa legii consacrată în art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie. Situaţiile care pot aparea sunt fie cele în care actul normativ care stabileşte contravenţiile prevede posibilitatea plăţii a jumătate din amenda, fie acelea în care aceasta posibilitate nu este recunoscută, din motive care ţin de opţiunea legiuitorului de a aplica un regim sanctionator mai drastic în funcţie de pericolul social pe care considera ca îl au diferitele tipuri de contravenţii. Însă tuturor contravenţiilor care se încadrează într-una din situaţiile prevăzute mai sus, li se va aplica acelaşi tratament juridic în ceea ce priveşte posibilităţile de plată a amenzii".Avocatul Poporului apreciază ca textul criticat este constituţional. În susţinerea acestui punct de vedere se arata ca "posibilitatea acordată persoanei căreia i se aplică sancţiunea amenzii contravenţionale de a achită, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii sau comunicării procesului-verbal, jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ de stabilire a contravenţiilor nu poate fi considerată un privilegiu de care nu pot beneficia toţi contravenienţii, în situaţia în care toate persoanele, fizice sau juridice, care au săvârşit o faptă sancţionată cu amendă contravenţională la care este prevăzută aplicarea acestei măsuri, beneficiază de aceasta".Totodată, potrivit opiniei Avocatului Poporului, "faptul ca s-a lăsat aceasta posibilitate la aprecierea organului emitent al actului normativ de stabilire a contravenţiilor nu constituie o încălcare a art. 16 din Constituţie, legiuitorul având dreptul constituţional de a institui regimul de executare a amenzilor contravenţionale". Pe de altă parte, în punctul de vedere prezentat se arata ca "principiul egalităţii nu înseamnă uniformitate, asa încât, dacă la situaţii egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situaţii diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferenţiat. Încălcarea principiului egalităţii ar putea, deci, exista atunci când se aplică tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără sa existe o motivare obiectivă şi rezonabila sau dacă exista o disproportie între scopul urmărit, prin tratamentul inegal, şi mijloacele folosite".Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile autorului excepţiei şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 28 alin. (1) teza a doua din Ordonanţa Guvernului nr. 2 din 12 iulie 2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180 din 11 aprilie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2002, cu modificările ulterioare.Textul criticat pentru neconstituţionalitate are următorul cuprins: "(1) Contravenientul poate achită, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesuluiverbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ, agentul constatator făcând menţiune despre aceasta posibilitate în procesul-verbal. În actul normativ de stabilire a contravenţiilor aceasta posibilitate trebuie menţionată în mod expres."Autorul excepţiei, criticand numai prevederile cuprinse în teza a doua a textului citat, susţine, în esenta, ca posibilitatea ca numai prin anumite acte normative să se prevadă plata pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la încheierea procesului-verbal a jumătate din minimul amenzii este discriminatorie faţă de celelalte persoane vinovate de săvârşirea unor contravenţii prevăzute în acte normative care însă nu prevăd expres aceasta facilitate. Autorul excepţiei susţine ca astfel sunt incalcate dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie privind egalitatea în drepturi, texte care au următorul cuprins: "(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.(2) Nimeni nu este mai presus de lege." … Examinând textul de lege supus controlului de constituţionalitate, Curtea constata ca acesta nu încalcă dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie.Curtea retine ca este dreptul legiuitorului, inclusiv al celui delegat în conformitate cu prevederile art. 114 din Constituţie, de a stabili în reglementarea regimului contravenţiilor măsuri, inclusiv de executare a amenzilor contravenţionale, care să ţină seama de gradul de pericol social al diferitelor contravenţii ori de frecventa acestora, de a elabora şi aplica deci o anumită politica pentru prevenirea şi sancţionarea incalcarilor de lege care îmbracă forma contravenţiilor.În legătură cu principiul egalităţii în drepturi, prevăzut de art. 16 din Constituţie, cu corespondent în dispoziţiile art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care interzic discriminarea, Curtea constata ca în jurisprudenta sa, în acord cu cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului, a stabilit prin mai multe decizii ca egalitatea şi nediscriminarea nu înseamnă uniformitate, astfel ca se pot institui tratamente juridice diferite pentru situaţii diferite, când aceasta se justifica în mod raţional şi obiectiv. Or, din perspectiva acestor ratiuni, este evident că nu toate contravenţiile prezintă acelaşi grad de pericol social şi aceeaşi frecventa, fapt ce se reflecta şi în stabilirea unor cuantumuri diferite ale amenzilor. În aceste condiţii este firesc să se poată stabili şi un regim diferenţiat în legătură cu aplicarea sau neaplicarea unor facilităţi în executarea amenzilor, cum este cel prevăzut de textul criticat pentru neconstituţionalitate.De altfel, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii textului criticat în dosarul de faţa, prin Decizia nr. 183 din 8 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 17 iunie 2003, prin care a respins o excepţie de neconstituţionalitate privind mai multe articole ale Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, între care şi art. 28 alin. (1) din aceasta ordonanţa.Faţa de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (1) teza a doua din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Magic Har” – S.R.L. Cristuru Secuiesc în Dosarul nr. 425/2003 al Tribunalului Bistrita-Nasaud – Secţia comercială şi contencios administrativ.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 30 septembrie 2003.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent,Mihai Paul Cotta––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește