DECIZIE nr. 354 din 25 martie 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedură penală



Acsinte Gaspar – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorIon Predescu – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIuliana Nedelcu – procurorMarieta Safta – magistrat-asistent-şefPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedură penală, excepţie invocată de Alin-Narcis Ghiga-Chiujdea în Dosarul nr. 513/787/2009 al Judecătoriei Avrig, şi care formează obiectul Dosarului nr. 6.129 D/2009 al Curţii Constituţionale.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 8.036D/ 2009, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Florian Brânduşel Teodorescu în Dosarul nr. 8.656/306/2008 al Judecătoriei Sibiu.La apelul nominal este prezent autorul excepţiei, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Având în vedere identitatea de obiect a excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 6.129 D/2009 şi nr. 8.036 D/2009, preşedintele pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.Florian Brânduşel Teodorescu se opune conexării celor două dosare.Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite condiţiile conexării dosarelor.Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 8.036 D/2009 la Dosarul nr. 6.129 D/2009, care a fost primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autorului excepţiei Florian Brânduşel Teodorescu, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:Prin Decizia penală nr. 162 din 6 iulie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 2.172/85/2009, Tribunalul Sibiu – Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedură penală, excepţie invocată de Alin-Narcis Ghiga-Chiujdea în Dosarul nr. 513/787/2009 al Judecătoriei Avrig. Prin Încheierea din 1 iulie 2009, Judecătoria Avrig a respins ca nefondată cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. Împotriva acestei încheieri, autorul excepţiei a formulat recurs, admis de Tribunalul Sibiu – Secţia penală, care, prin aceeaşi decizie, a sesizat Curtea Constituţională.Prin Încheierea din 21 octombrie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 8.656/306/2008, Judecătoria Sibiu a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedură penală, excepţie invocată de Florian Brânduşel Teodorescu.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate formulată de Alin-Narcis Ghiga-Chiujdea se susţine, în esenţă, că textul de lege criticat este neconstituţional, deoarece legiuitorul, prin sintagma folosită "inculpatul a săvârşit o infracţiune", şi nu aceea de "suspectat că a săvârşit o infracţiune" îl consideră pe inculpat vinovat. Autorul excepţiei Florian Brânduşel Teodorescu prezintă, în motivarea acesteia, o serie de aspecte privind cauza concretă dedusă judecăţii, apreciind că au fost încălcate prevederile Constituţiei care garantează posibilitatea "de a beneficia de o anchetă corectă şi un proces echitabil" şi "au fost încălcate dispoziţiile art. 6 paragrafele 1 şi 2 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale."Tribunalul Sibiu – Secţia penală consideră că dispoziţiile art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale, fiind în contradicţie cu art. 23 alin. (11) din Constituţie, care consacră prezumţia de nevinovăţie.Judecătoria Sibiu consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, referindu-se şi la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în această materie.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, susţinerile părţii prezente, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedură penală: "Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute în art. 143 şi există vreunul dintre următoarele cazuri: […] f) inculpatul a săvârşit o infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani şi există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică."Dispoziţiile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 23 alin. (11) care consacră prezumţia de nevinovăţie, cu raportare la art. 6 paragrafele 1 şi 2 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că din interpretarea dispoziţiilor legale criticate nu rezultă că inculpatului i se impută săvârşirea unei infracţiuni, fapt care nu poate fi stabilit decât prin hotărâre judecătorească de condamnare rămasă definitivă. De asemenea, folosirea de către legiuitor a termenului "infracţiune" are o semnificaţie pur tehnică, acesta desemnând încadrarea faptei cu privire la care există probe sau indicii temeinice că a fost săvârşită de inculpat, într-un anumit text de lege, care prevede fapta ca infracţiune şi o sancţionează cu o pedeapsă de o anumită gravitate. Aşa fiind, contrar susţinerilor autorului excepţiei, dispoziţiile legale examinate nu încalcă prezumţia de nevinovăţie.În acelaşi sens Curtea s-a mai pronunţat, de exemplu, prin Decizia nr. 76 din 8 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 157 din 22 februarie 2005, prin Decizia nr. 245 din 9 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 30 martie 2006, şi prin Decizia nr. 1.142 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 10 din 7 ianuarie 2008. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia adoptată şi argumentele ce au stat la baza acestor decizii se menţin şi în cauza de faţă.Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedură penală, excepţie invocată de Alin-Narcis Ghiga-Chiujdea în Dosarul nr. 513/787/2009 al Judecătoriei Avrig şi de Florian Brânduşel Teodorescu în Dosarul nr. 8.656/306/2008 al Judecătoriei Sibiu.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 25 martie 2010.PREŞEDINTE,ACSINTE GASPARMagistrat-asistent-şef,Marieta Safta–––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește