DECIZIE nr. 353 din 3 aprilie 2007

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (3), (4) şi (5) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorTudorel Toader – judecătorIon Tiucă – procurorClaudia-Margareta Krupenschi – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconsti-tuţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (3), (4) şi (5) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, excepţie ridicată de Organizaţia Judeţeană a Uniunii Civice Maghiare – Magyar Polgari Szovetseg, cu sediul în Odorheiu Secuiesc, în Dosarul nr. 152/268/R/2007 al Tribunalului Harghita – Secţia civilă.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Magistratul-asistent informează Curtea că autorul excepţiei a depus la dosarul cauzei o cerere de amânare, motivată prin imposibilitatea de prezentare la acest termen a avocatului ales, menţionând că urmează să depună acte doveditoare în acest sens până la termenul următor.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a cererii de amânare, aceasta nefiind temeinic justificată.Deliberând asupra cererii formulate, în temeiul art. 14 din Legea nr. 47/1992 şi al art. 156 din Codul de procedură civilă, Curtea respinge cererea.Având cuvântul asupra excepţiei, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea acesteia, arătând că, prin Decizia nr. 325/2004, Curtea s-a mai pronunţat asupra textelor de lege criticate, constatând, pentru argumentele acolo expuse, că acestea sunt constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea nr. 1 din 30 ianuarie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 152/268/R/2007, Tribunalul Harghita – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (3), (4) şi (5) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. Excepţia a fost ridicată de Organizaţia Judeţeană a Uniunii Civice Maghiare – Magyar Polgari Szovetseg, cu sediul în Odorheiu Secuiesc, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unui recurs împotriva unei sentinţe prin care s-a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu prezenta excepţie de neconstituţionalitate şi s-a respins contestaţia la legea electorală, formulată de autorul excepţiei.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că dispoziţiile art. 7 alin. (3), (4) şi (5) din Legea nr. 67/2004 contravin prevederilor art. 16, art. 36 şi ale art. 37 din Constituţie, în măsura în care sintagmele „listă de membri”, „lista membrilor” sau „lista”, conţinute de acestea, sunt interpretate în sensul de listă actualizată pentru alegerile locale din data de 4 februarie 2007 a membrilor organizaţiilor minorităţilor naţionale, altele decât cele prevăzute în art. 7 alin. (2) din Legea nr. 67/2004. Autorul excepţiei arată că instanţa de fond a respins ca probă în dosar lista membrilor Uniunii Civice Maghiare Magyar Polgari Szovetseg, întocmită cu prilejul alegerilor locale din 2004, pe motiv că nu este actualizată, aşa cum impune Legea nr. 67/2004. În opinia autorului, o asemenea interpretare „încalcă dispoziţiile constituţionale” referitoare la egalitatea în drepturi a cetăţenilor, dreptul la vot şi dreptul de a fi ales, consacrate în normele constituţionale invocate. Consideră că, pentru identitate de raţiune, aceeaşi interpretare ar trebui să impună aceleaşi obligaţii atât partidelor politice, cât şi alianţelor naţionale, alianţelor electorale şi organizaţiilor minoritare care au reprezentanţă în Parlament, aşa cum este U.D.M.R. „Mai mult, Legea nr. 67/2004 nu prevede modalitatea în care se face dovada reprezentării în Parlament, după cum nu prevede în mod explicit nici obligaţia de a prezenta liste actualizate de către organizaţiile minorităţilor naţionale.” Interpretarea corectă a dispoziţiilor legale criticate este, în opinia sa, aceea că listele prezentate biroului electoral de circumscripţie nu trebuie să fie actualizate de fiecare dată când se organizează alegeri locale, verificarea corectitudinii acestora revenind fie biroului electoral de circumscripţie, fie instanţei de judecată dacă există o contestaţie la lista de candidaturi.Tribunalul Harghita – Secţia civilă opinează în sensul neconstituţionalităţii dispoziţiilor art. 7 alin. (3), (4) şi (5) din Legea nr. 67/2004 faţă de prevederile art. 16 din Constituţie, privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări. Arată, în acest sens, că se creează un tratament privilegiat în favoarea organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale parlamentare, prevăzute de art. 7 alin. (2) din lege, care pot depune candidaturi fără prezentarea listei de membri, faţă de celelalte organizaţii ale minorităţilor naţionale extraparlamentare, care trebuie să depună listă de membri în condiţiile stabilite de textele legale criticate şi care în acest mod sunt discriminate. Apreciază totodată că aceste texte nu respectă prevederile art. 16 alin. (4) din Constituţie, potrivit cărora, în condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii Uniunii care îndeplinesc cerinţele legii organice au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în autorităţile administraţiei publice locale. Impunerea unor condiţii suplimentare pentru participarea la alegerile locale a organizaţiilor minorităţilor naţionale extraparlamentare, chiar reglementate prin lege, echivalează cu restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi într-un mod contrar normelor art. 53 din Constituţie. O asemenea restrângere nu poate fi necesară într-o societate democratică, ci, dimpotrivă, este discriminatorie. Mai mult, prin aplicarea art. 7 alin. (3), (4) şi (5) din Legea nr. 67/2004 se încalcă şi prevederile art. 120 din Constituţie, referitoare la principiul autonomiei locale, întrucât organizaţiile minorităţilor naţionale ar trebui să prezinte la biroul electoral o listă cu membrii care domiciliază în alte unităţi administrativ-teritoriale şi care nu ar putea deveni potenţiali alegători ai acestei formaţiuni din simplul motiv că nu domiciliază în acea localitate.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 7 alin. (3), (4) şi (5) din Legea nr. 67/2004 sunt constituţionale şi invocă în acest sens Decizia nr. 146/2005 a Curţii Constituţionale. În esenţă, arată că textele legale criticate sunt în deplină concordanţă cu prevederile art. 16 alin. (1) şi ale art. 62 alin. (2) din Constituţie, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Parlament nefiind privilegiate sub aspectul depunerii candidaturilor pentru consiliile locale, întrucât acestea au îndeplinit condiţii mult mai severe pentru a accede în Parlament.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului şi dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 7 alin. (3), (4) şi (5) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 29 martie 2004, al căror conţinut este următorul:"(3) Pot depune candidaturi şi alte organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale legal constituite, care prezintă la Biroul Electoral Central o listă de membri. Numărul membrilor nu poate fi mai mic de 15% din numărul total al cetăţenilor care la ultimul recensământ s-au declarat ca aparţinând minorităţii respective.(4) Dacă numărul membrilor necesari pentru îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (3) este mai mare de 25.000 de persoane, lista membrilor trebuie să cuprindă cel puţin 25.000 de persoane domiciliate în cel puţin 15 din judeţele ţării şi în municipiul Bucureşti, dar nu mai puţin de 300 de persoane pentru fiecare dintre aceste judeţe şi pentru municipiul Bucureşti. … (5) Lista membrilor se întocmeşte pe localităţi şi pe judeţe şi trebuie să cuprindă: denumirea organizaţiei, numele şi prenumele membrilor, data naşterii, adresa, denumirea, seria şi numărul actului de identitate, semnăturile acestora, precum şi numele şi prenumele persoanei care a întocmit-o. Persoana care a întocmit lista este obligată ca, împreună cu aceasta, să depună o declaraţie pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturii membrilor." … În motivarea excepţiei autorul acesteia invocă dispoziţiile constituţionale ale art. 16 – "Egalitatea în drepturi", art. 36 "Dreptul de vot" şi ale art. 37 – "Dreptul de a fi ales".Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că asupra constituţionalităţii prevederilor art. 7 alin. (3), (4) şi (5) din Legea nr. 67/2004 aceasta s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 325 din 14 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 21 octombrie 2004, când acelaşi autor ca şi în cazul de faţă a ridicat aceeaşi excepţie, cu o motivare asemănătoare. Analizând criticile de neconstituţionalitate referitoare la aspectul numărului membrilor organizaţiei aparţinând minorităţii naţionale legal constituite şi al dispersiei lor în teritoriu pentru a figura pe lista de membri depusă la Biroul Electoral Central, în vederea participării la alegeri, prin raportare la aceleaşi prevederi din Constituţie invocate şi în acest dosar, Curtea Constituţională, respingând excepţia, a reţinut cu acel prilej că „din cuprinsul art. 7 alin. (3), (4) şi (5) al legii rezultă că acesta este chiar în sensul dispoziţiilor constituţionale ale art. 37, referitoare la «Dreptul de a fi ales», dispoziţii care precizează limitele dreptului şi condiţiile care trebuie îndeplinite de cei care doresc să candideze”. De asemenea, în legătură cu posibilitatea stabilită de textele criticate, în sensul depunerii de candidaturi de către organizaţiile legal constituite ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pentru participarea la alegerile locale, a reţinut că această prevedere reprezintă tocmai respectarea principiului egalităţii între cetăţeni, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituţie, iar nu încălcarea lui, aşa cum pretinde autorul excepţiei.Întrucât faţă de considerentele şi soluţia pronunţată prin Decizia nr. 325/2004, la care s-a făcut referire, nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii în materie, cele reţinute de instanţa de contencios constituţional cu acel prilej se menţin şi în prezenta cauză.În plus, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor art. 36 din Constituţie – "Dreptul de vot". Or, Curtea Constituţională constată că aceste norme nu au incidenţă în cauză, întrucât textele de lege criticate nu pun în discuţie dreptul de vot al cetăţenilor.Totodată, Curtea reţine că susţinerile de neconstituţionalitate formulate vizează aspecte de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor de lege supuse examinării, acestea fiind considerate ca fiind contrare Legii fundamentale în măsura în care prin anumite sintagme conţinute de acestea, referitoare, în esenţă, la lista de membri a unor organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale legal constituite, necesară la organizarea alegerilor autorităţilor administraţiei publice locale, se înţelege lista actualizată a membrilor acelei organizaţii. Potrivit opiniei autorului excepţiei, din cuprinsul textelor criticate nu rezultă în mod explicit o asemenea obligaţie, astfel că o interpretare corectă a acestora nu poate fi decât în acest sens. Or, Curtea constată că aceste susţineri nu pot fi reţinute, întrucât nu au valoarea unor reale critici de neconstituţionalitate, aspectele privind operaţiunile de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor legale aplicabile într-un litigiu revenind în exclusivitate instanţelor de judecată competente, potrivit legii.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (3), (4) şi (5) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, excepţie ridicată de Organizaţia Judeţeană a Uniunii Civice Maghiare Magyar Polgari Szovetseg, cu sediul în Odorheiu Secuiesc, în Dosarul nr. 152/268/R/2007 al Tribunalului Harghita Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 aprilie 2007.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Claudia-Margareta Krupenschi––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește