DECIZIE nr. 352 din 23 septembrie 2003

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (3) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 118/1999 privind înfiinţarea şi utilizarea Fondului naţional de solidaritate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 366/2001, precum şi a ordonanţei de urgenta în întregul său



Nicolae Popa – preşedinteCostica Bulai – judecătorNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorLucian Stangu – judecătorIoan Vida – judecătorAurelia Popa – procurorMihai Paul Cotta – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (3) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 118/1999 privind înfiinţarea şi utilizarea Fondului naţional de solidaritate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 366/2001, precum şi a ordonanţei de urgenta în întregul său, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Trifoi Impex” – S.R.L. Targu Mures în Dosarul nr. 10.042/2001 al Judecătoriei Targu Mures.La apelul nominal se constata lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 170C/2003, având ca obiect aceeaşi excepţie, ridicată de aceleaşi părţi în Dosarul nr. 8.447/2001 al Judecătoriei Targu Mures.La apelul nominal se constata lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor, având în vedere identitatea de obiect şi de părţi a acestora.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.Curtea, în temeiul art. 16 din Legea nr. 47/1992, republicată, raportat la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea Dosarului nr. 170C/2003 la Dosarul nr. 169C/2003, care a fost primul înregistrat.Reprezentantul Ministerului Public considera ca excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (3) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 118/1999 este neîntemeiată. Se arata ca aceste prevederi au mai fost supuse controlului de constituţionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 334/2002, Curtea a respins excepţia ca nefondata.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin încheierile din 28 noiembrie 2002 şi 18 octombrie 2002, pronunţate în dosarele nr. 10.042/2001 şi nr. 8.447/2001, Judecătoria Targu Mures a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (3) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 118/1999 şi, respectiv, a dispoziţiilor întregii ordonanţe, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Trifoi Impex” – S.R.L. Targu Mures.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate ridicate în Dosarul nr. 10.042/2001, autorul acesteia susţine ca textul criticat este neconstitutional, întrucât "refuzul de a colecta taxa de timbru social conduce la reţinerea acesteia din veniturile persoanei juridice, [ceea ce] contravine principiilor constituţionale conform cărora lt; lt;dreptul de proprietate este garantat gt; gt;, lt; lt;Proprietatea privată este în condiţiile legii inviolabilă gt; gt; şi lt; lt;Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauza de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreapta şi prealabilă despăgubire gt; gt;, principii înscrise în art. 41 şi art. 135 din Constituţia României".Conform susţinerilor autorului excepţiei, "aplicarea art. 4 alin. (3) din Ordonanţa de urgenta Guvernului nr. 118/1999 echivaleaza cu o confiscare”.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, formulată în Dosarul nr. 8.447/2001, în însuşi cuprinsul plângerii, autorul excepţiei considera ca "obligarea unei societăţi comerciale, printr-o dispoziţie a unei ordonanţe de urgenţă, de a colecta de la persoane fizice o taxa, fără a se obţine în prealabil acordul de voinţa al angajaţilor săi, în schimbul unui comision neacoperitor al cheltuielilor făcute de societate prin aducerea la îndeplinire a prevederilor respectivei ordonanţei (1%) contravine art. 39 alin. (1) din Constituţie, care prevede că munca forţată este interzisă".Judecătoria Targu Mures considera ca excepţia de neconstituţionalitate este nefondata. Argumentandu-şi aceasta opinie, în Dosarul nr. 10.042/2001 se apreciază ca, "potrivit art. 41 alin. (8) din Constituţie, bunurile destinate, folosite sau rezultate din contravenţii pot fi confiscate, în condiţiile legii". Or, arata instanţa, "în ipoteza refuzului de colectare, constituire şi virare a taxei de timbru social, bugetul de stat suferă un prejudiciu care trebuie acoperit. În acest caz, reţinerea taxei de timbru social din veniturile celui care refuza colectarea, constituirea şi virarea taxei reprezintă o măsura de despăgubire pentru paguba cauzată ca urmare a activităţii contravenţionale. Ca atare, suma reţinută fiind rezultată din activitatea contravenţională, devin aplicabile prevederile art. 41 alin. (8) din Constituţie".În ceea ce priveşte argumentarea instanţei în Dosarul nr. 8.447/2001, s-a reţinut legitimitatea constituţională a instituirii taxei care trebuie colectata şi plătită de organizatorii jocurilor de noroc. Pentru îndeplinirea acestei obligaţii legale, arata instanţa, organizatorii jocurilor de noroc sunt obligaţi "sa angajeze salariaţi care să presteze munca adecvată perceperii şi virarii taxei de timbru social. Potentialii salariaţi, la negocierile privind încheierea contractelor de muncă, sunt liberi sa accepte sau nu atributia de serviciu de a presta munca de colectare şi virare a taxei de timbru social". În consecinţa, retine instanţa, "prestarea muncii de colectare şi virarea taxei de timbru nu reprezintă o munca forţată".Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.Guvernul considera excepţia ca fiind neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere se arata ca prevederea criticata "nu poate fi socotită neconstitutionala, fiind vorba despre o măsura de conformare cu legea în cazul neîndeplinirii obligaţiei de virare a taxelor de timbru social, din proprie iniţiativă, de către persoanele juridice şi fizice care sunt obligate să le încaseze, în contul Fondului naţional de solidaritate". Se susţine ca măsurile contributive prevăzute de Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 118/1999 din veniturile unor sectoare de activitate prestatoare de servicii sau de comercializare a unor produse considerate de lux sunt „menite sa conducă la reducerea saraciei în familiile aflate în situaţii de extrema dificultate şi nicidecum nu aduc atingere valorilor constituţionale ale proprietăţii”. Sunt invocate de către Guvern, în acest sens, dispoziţiile constituţionale ale art. 41 alin. (1) teza finala, ale art. 43 alin. (1), precum şi cele ale art. 53 alin. (1) şi (3).Totodată în raport cu dispoziţiile art. 39 alin. (1) din Constituţie, care stabileşte ca "munca forţată este interzisă", Guvernul apreciază ca "prevederile art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 118/1999 nu vin, în nici un fel, în conflict cu aceste dispoziţii constituţionale”. Se susţine, în argumentarea acestui punct de vedere, ca ordonanţa de urgenţă criticata „nu reglementează raporturi de muncă forţată ci, în aplicarea principiului solidarităţii naţionale, stabileşte unele măsuri contributive din veniturile unor sectoare de activitate în care se prestează servicii sau se comercializează produse considerate de lux, menite sa conducă la reducerea saraciei în familiile aflate în situaţii de extrema dificultate”.Avocatul Poporului considera excepţia ca nefondata. În esenta, punctul de vedere prezentat considera ca "instituirea, prin dispoziţiile ordonanţei, a unei taxe asupra jocurilor de noroc nu reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate şi nici o violare a acestuia, întrucât dreptul de proprietate obliga, asa cum stabileşte alin. (6) al art. 41 din Constituţie, la respectarea şi a celorlalte sarcini, care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului". Or, susţine Avocatul Poporului, "taxa de timbru social a fost stabilită prin lege, în deplina concordanta cu art. 138 alin. (1) şi art. 134 alin. (2) lit. f) din Constituţie". Avocatul Poporului face referire, în punctul sau de vedere, şi la jurisprudenta Curţii Constituţionale prin care s-a stabilit constituţionalitatea actului normativ criticat prin excepţia ridicată, menţionând deciziile nr. 302/2002 şi nr. 334/2002.În ceea ce priveşte obligaţia de colectare, constituire şi virare a taxei de timbru social, se apreciază ca aceasta obligaţie aparţine "obligaţiilor civile normale stabilite de lege", prevăzută de art. 39 din Constituţie. În mod normal textul criticat prevede că "nerespectarea acestei obligaţii constituie contravenţie, […] pentru săvârşirea căreia persoana în cauza trebuie să se supună rigorilor legii".Se mai arata ca perceperea şi virarea taxei de timbru de către angajaţii agenţilor economici "nu reprezintă munca forţată, întrucât fiecare angajat are încheiat cu angajatorul un contract individual de muncă – bazat pe acordul liber de voinţa al părţilor – din care deriva atribuţiile sale şi pe care trebuie să le aducă la îndeplinire, iar pentru aceasta primeşte o remuneraţie corespunzătoare".Referitor la stabilirea unui comision într-un cuantum mai mare decât cel actual (1%), care să acopere cheltuielile agentului economic în privinta colectării taxei de timbru social, Avocatul Poporului considera ca "acest aspect tine de domeniul legii şi nu de cel constituţional".Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, în primul dosar, îl constituie dispoziţiile art. 4 alin. (3) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 118/1999 privind înfiinţarea şi utilizarea Fondului naţional de solidaritate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 312 din 30 iunie 1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 366 din 10 iulie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 385 din 13 iulie 2001, iar în cel de-al doilea dosar, dispoziţiile întregii ordonanţe.Textul criticat pentru neconstituţionalitate are următorul cuprins: "Refuzul de colectare, constituire şi virare a taxei de timbru social conduce la reţinerea taxei de timbru social din veniturile persoanelor fizice şi juridice prevăzute la alin. (1)."În motivarea excepţiei, formulată prin însăşi plângerea introdusă, este invocată încălcarea dispoziţiilor art. 41 şi 135 din Constituţie.Din formularea motivelor excepţiei rezultă ca în realitate autorul acesteia se referă numai la prevederile art. 41 alin. (1) teza 1, ale art. 41 alin. (3), precum şi ale art. 135 alin. (5) din Constituţie, iar nu la textele art. 41 şi 135 din Constituţie, în întregime. Dispoziţiile constituţionale respective au următorul conţinut:– Art. 41 alin. (1) teza 1 şi alin. (3): "(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate […].(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât doar pentru o cauza de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreapta şi prealabilă despăgubire."; … – Art. 135 alin. (6): "Proprietatea privată este, în condiţiile legii, inviolabilă."Totodată, deşi prin Încheierea din 18 octombrie 2002 instanţa pune în discuţia părţilor excepţia de neconstituţionalitate a art. 11 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 118/1999, în realitate, critica de neconstituţionalitate are ca obiect ordonanţa de urgenţă în întregul ei.1. Analizând critica de neconstituţionalitate, potrivit căreia "aplicarea art. 4 alin. (3) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 118/1999 echivaleaza cu o confiscare”, intrand în conflict cu prevederile constituţionale care asigura protecţia proprietăţii private, Curtea constata ca aceasta este neîntemeiată.Curtea retine ca dispoziţiile criticate au mai fost supuse controlului exercitat de Curtea Constituţională.Astfel, prin Decizia nr. 334 din 3 decembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 946 din 23 decembrie 2002, Curtea a respins ca nefondata excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (3) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 118/1999. În considerentele deciziei s-a reţinut ca „taxa de timbru social este instituită în temeiul art. 53 alin. (1) din Constituţie, potrivit căruia lt; lt;cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice gt; gt;”. De asemenea, Curtea a reţinut ca „art. 43 alin. (1) al Legii fundamentale prevede că statul este obligat sa ia măsuri lt; lt;de natura să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent gt; gt;, iar art. 134 alin. (2) lit. f) reglementează obligaţia statului de a asigura lt; lt;crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii gt; gt;”.În considerentele deciziei menţionate se mai arata ca "aceste preocupări trebuie să îşi găsească corespondenta în măsuri concrete privitoare la categoria populaţiei cu venituri modeste, care reprezintă principalul beneficiar al Fondului naţional de solidaritate. O asemenea măsura o constituie instituirea taxei de timbru social asupra jocurilor de noroc, care se întemeiază pe principiul solidarităţii sociale". În final, Curtea conchide ca "plata unei asemenea taxe asupra jocurilor de noroc nu reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate şi nici nu echivaleaza cu o violare a proprietăţii private. Legiuitorul poate, în derularea politicilor sale sociale, sa instituie impozite şi taxe destinate constituirii unor fonduri care să contribuie la reducerea saraciei în familiile aflate în situaţii de extrema dificultate".De asemenea, prin Decizia nr. 302 din 12 noiembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 897 din 11 decembrie 2002, Curtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate având ca obiect Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 118/1999, în întregul său.În esenta, s-a reţinut ca "prevederile din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 118/1999, cu modificările ulterioare, corespund ansamblului dispoziţiilor constituţionale referitoare la impozite şi taxe, la caracterul social al statului român, precum şi la obligaţiile statului cu privire la creşterea calităţii vieţii”. Totodată Curtea a stabilit ca „nu poate primi susţinerea autorului excepţiei referitoare la încălcarea dispoziţiilor constituţionale privind protecţia proprietăţii private şi inviolabilitatea acesteia”. Conform considerentelor acestei decizii, „reglementările constituţionale referitoare la proprietate, respectiv cele ale art. 41 alin. (1), (3) şi (6), precum şi cele ale art. 135 alin. (6), nu pot fi opuse, sub nici o formă, obligaţiilor ce revin organizatorilor de jocuri de noroc pentru încasarea unor taxe de timbru social, instituite prin lege, şi măsurilor prevăzute pentru asigurarea ritmicitatii încasărilor la Fondul naţional de solidaritate socială, în vederea asigurării posibilităţii de finanţare cu regularitate a cheltuielilor publice cărora le sunt destinate”.Curtea a subliniat, în legătură cu referirea autorului excepţiei la încălcarea dispoziţiilor constituţionale privind exproprierea, ca aceasta nu poate fi primită, "întrucât măsura sanctionatorie prevăzută de alin. (3) al art. 4 din ordonanţa de urgenţă criticata nu are nici o legătură cu prevederile art. 41 alin. (3) din Constituţie, ci reprezintă o consecinţa a încălcării unei obligaţii instituite prin lege, fapta care constituie contravenţie, potrivit art. 11 din ordonanţa de urgenţă".Faţa de cele de mai sus şi ţinând seama de faptul ca prin excepţia ridicată în acest dosar nu se invoca elemente noi de natura sa modifice jurisprudenta sa, Curtea considera ca soluţiile adoptate şi considerentele care au stat la baza acestora îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţa.2. Referitor la cea de-a doua critica de neconstituţionalitate formulată cu privire la ansamblul dispoziţiilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 118/1999, invocandu-se încălcarea dispoziţiilor art. 39 alin. (1) din Constituţie, Curtea constata ca este, de asemenea, neîntemeiată.Prin Decizia nr. 302/2002 Curtea, solutionand o excepţie cu acelaşi obiect, a reţinut ca "prevederile din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 118/1999, cu modificările ulterioare, corespund ansamblului dispoziţiilor constituţionale referitoare la impozite şi taxe, la caracterul social al statului român, precum şi la obligaţiile statului cu privire la creşterea calităţii vieţii. În acest context nu se poate retine ca prevederile legale criticate ar reglementa lt; lt;munca forţată gt; gt; pentru salariaţii agenţilor economici care organizează jocuri de noroc, întrucât, pe de o parte, instituirea obligaţiilor de colectare, constituire şi virare a taxei de timbru social nu are aceasta semnificaţie, iar pe de altă parte, acestea sunt prevăzute în sarcina persoanelor juridice sau fizice care le încasează, iar nu în sarcina salariaţilor acestora”.Întrucât în prezenta cauza nu se invoca elemente noi de natura sa determine schimbarea acestei jurisprudente, Curtea retine ca soluţia pronunţată şi considerentele care au stat la baza acesteia îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţa.De altfel, Curtea observa ca obligaţiile angajaţilor persoanelor juridice sau ai persoanelor fizice care organizează jocuri de noroc nu sunt prevăzute în ordonanţa de urgenţă criticata, ci îşi au izvorul, eventual, în contractul de muncă pe care aceştia îl încheie cu persoana juridică sau cu persoana fizica în sarcina căreia legea prevede obligaţia de colectare, constituire şi virare a taxei de timbru social.Faţa de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (3) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 118/1999 privind înfiinţarea şi utilizarea Fondului naţional de solidaritate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 366/2001, precum şi excepţia de neconstituţionalitate a ordonanţei de urgenta în întregul său, excepţii ridicate de Societatea Comercială „Trifoi Impex” – S.R.L. Targu Mures în dosarele nr. 10.042/2001 şi nr. 8.447/2001 ale Judecătoriei Targu Mures.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 23 septembrie 2003.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent,Mihai Paul Cotta–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește