DECIZIE nr. 351 din 28 iunie 2005

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13, 14, 15 şi art. 16 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorConstantin Doldur – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorIon Tiucă – procurorPatricia Marilena Ionea – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13, 14, 15 şi art. 16 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, excepţie ridicată de Ioan Bratu în Dosarul nr. 169/C/2005 al Curţii de Apel Timişoara – Secţia civilă.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public arată că tratamentul juridic diferenţiat impus de dispoziţiile legale criticate este justificat de situaţia obiectiv diferită în care se află persoanele aflate în ipotezele art. 13, 14, 15 şi art. 16 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 164/2001, astfel că nu se încalcă principiul constituţional al egalităţii în drepturi. În temeiul acestor consideraţii, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 10 martie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 169/C/2005, Curtea de Apel Timişoara – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13, 14, 15 şi art. 16 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, excepţie ridicată de Ioan Bratu cu ocazia soluţionării recursului formulat împotriva Sentinţei civile nr. 2.752 din 22 octombrie 2004, pronunţată în Dosarul nr. 4.209/2004 al Tribunalului Caraş-Severin.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate contravin art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, care consacră principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor. Astfel, el critică faptul că art. 16 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 164/2001, care se adresează cadrelor militare care au desfăşurat munca în condiţii deosebite sau speciale, nu prevede acordarea pensiei de serviciu anticipată sau anticipată parţială şi pentru cadrele militare în rezervă. Aşa fiind, consideră că textele de lege supuse controlului de constituţionalitate creează o discriminare între cadrele militare active şi cadrele militare în rezervă sau în retragere.Curtea de Apel Timişoara – Secţia civilă consideră că textele de lege criticate nu creează discriminări potrivit criteriilor prevăzute de art. 4 din Constituţie. În acest sens, arată că Legea nr. 164/2001 nu instituie, în ceea ce priveşte pensia militară de serviciu, criterii discriminatorii între persoanele aflate în situaţii identice. Tratamentul juridic diferenţiat instituit de textele de lege supuse controlului de constituţionalitate are în vedere situaţiile obiectiv diferite în care se află persoanele vizate de aceste prevederi legale. În plus, arată că de la beneficiul pensiei de serviciu anticipate nu sunt excluse nici fostele cadre militare, fiind necesară însă şi îndeplinirea unor condiţii speciale în afara celor referitoare la vârstă şi vechime.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul consideră că excepţia este neîntemeiată, întrucât Legea nr. 164/2001 nu instituie criterii discriminatorii între persoane aflate în situaţii identice, „ci stabileşte un tratament diferenţiat pentru acordarea uneia dintre categoriile de pensie de serviciu, pensia de serviciu anticipată putându-se acordă şi fostelor cadre militare, care trebuie să îndeplinească condiţii speciale, în afara celor referitoare la vârstă şi vechime”.Avocatul Poporului apreciază că excepţia ridicată este neîntemeiată. Astfel, arată că dispoziţiile legale criticate, care stabilesc condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească diferite categorii de cadre militare pentru a beneficia de o anumită pensie militară de stat, se adresează tuturor persoanelor prevăzute în ipoteza normei legale, fără nici o discriminare pe criterii arbitrare. În sprijinul celor arătate invocă Decizia nr. 18/2003 şi Decizia nr. 404/2003, prin care Curtea Constituţională a statuat că „persoanele care urmează să beneficieze de una sau de alta dintre cele trei categorii de pensii de serviciu se află în situaţii obiectiv diferite, în raport cu care este justificat şi tratamentul juridic diferenţiat”. În aceeaşi ordine de idei aminteşte şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale prin care s-a statuat că despre violarea principiului egalităţii se poate vorbi atunci când se aplică un tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă şi rezonabilă.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţia României, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 13, 14, 15 şi ale art. 16 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 din 14 octombrie 2002, dispoziţii care au următorul conţinut:– Art. 13: "Au dreptul la pensie de serviciu anticipată cadrele militare în activitate care îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la art. 12 lit. b) şi se află în una dintre următoarele situaţii:a) au împlinit vârsta de 50 de ani şi sunt trecute în rezervă ca urmare a împlinirii limitei de vârstă în grad prevăzută de Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare sau ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale; … b) sunt trecute în rezervă sau direct în retragere ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar de către comisiile de expertiză medico-militară."; … – Art. 14: "(1) Au dreptul la pensie de serviciu anticipată parţială cadrele militare în activitate, indiferent de vârstă, care au o vechime efectivă în serviciu de minimum 20 de ani, dintre care cel puţin 10 ani ca militar, şi care se află în una dintre următoarele situaţii:a) sunt trecute în rezervă ca urmare a împlinirii limitei de vârstă în grad prevăzută de Legea nr. 80/1995 sau ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale; … b) sunt trecute în rezervă sau direct în retragere ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar de către comisiile de expertiză medico-militară. … (2) Cuantumul pensiei anticipate parţiale pentru cadrele militare în activitate prevăzute la alin. (1) se calculează proporţional cu numărul anilor de serviciu."; … – Art. 15: "Cadrele militare care la data trecerii în rezervă nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii, dar au o vechime în serviciul militar de cel puţin 15 ani pentru bărbaţi şi 10 ani pentru femei, beneficiază de pensie militară de stat la împlinirea vârstelor standard prevăzute în Legea nr. 19/2000, proporţional cu numărul anilor de serviciu militar.";– Art. 16 alin. (1) lit. a) şi b): "(1) Cadrele militare care se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. b) sau c) beneficiază de pensie de serviciu anticipată sau anticipată parţială astfel:a) la împlinirea vârstei de 50 de ani bărbaţii şi 45 de ani femeile, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă deosebite cel puţin 20 de ani efectiv, din care cel puţin 10 ani efectiv ca militar; … b) la împlinirea vârstei de 45 de ani bărbaţii şi 40 de ani femeile, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă speciale cel puţin 15 ani efectiv, din care cel puţin 10 ani efectiv ca militar." … În susţinerea neconstituţionalităţii acestui text de lege autorul excepţiei invocă prevederile art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, dispoziţii potrivit cărora: "(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.(2) Nimeni nu este mai presus de lege." … Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că esenţa criticii îndreptate împotriva dispoziţiilor art. 13, 14, 15 şi ale art. 16 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 164/2001 constă în aceea că beneficiul pensiei de serviciu anticipate sau anticipate parţiale nu se acordă şi cadrelor militare în rezervă sau în retragere. Autorul excepţiei consideră că astfel se încalcă principiul constituţional al egalităţii în drepturi, deoarece se creează o discriminare între cadrele militare active şi cadrele militare în rezervă sau în retragere.Această critică şi aceste argumente asemănătoare au fost analizate de Curte şi prin Decizia nr. 18 din 21 ianuarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 156 din 11 martie 2003, şi prin Decizia nr. 404 din 28 octombrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 896 din 15 decembrie 2003, când a statuat că prevederile art. 13 şi 15 din Legea nr. 164/2001 nu instituie privilegii sau discriminări între cetăţenii aflaţi în situaţii identice.În considerentele care au fundamentat aceste decizii s-a reţinut că, potrivit art. 3 din Legea nr. 164/2001, „De prevederile prezentei legi beneficiază cadrele militare în activitate, în rezervă sau în retragere, denumite în continuare cadre militare, precum şi urmaşii acestora”.De asemenea, Curtea a reţinut că, potrivit art. 10 din aceeaşi lege, sistemul pensiilor militare de stat cuprinde pensia de serviciu, pensia de invaliditate şi pensia de urmaş, iar art. 11 prevede că pensia de serviciu poate fi pentru limită de vârstă, anticipată şi anticipată parţială.În consecinţă, Curtea a apreciat ca fiind evident faptul că persoanele care urmează să beneficieze de una dintre cele trei categorii de pensie de serviciu se află în situaţii obiectiv diferite, în raport cu care este justificat şi tratamentul juridic diferenţiat.În continuare a arătat că "pensiile militare de serviciu, fiind mai avantajoase decât alte categorii de pensii, conform opţiunii legiuitorului, se acordă persoanelor care rămân în activitate militară până la pensionare, dar, datorită prevederilor art. 15 din Legea nr. 164/2001, nu sunt excluse de la acest beneficiu nici fostele cadre militare.Pensia de serviciu anticipată, prevăzută de art. 13 din Legea nr. 164/2001, se poate acorda numai în cazul îndeplinirii anumitor condiţii speciale, în afară de cele referitoare la vârstă şi la vechime, legate de motivele trecerii în rezervă sau direct în retragere, cum sunt: împlinirea limitei de vârstă în grad; reorganizarea unităţii militare şi reducerea unor funcţii; alte motive sau nevoi ale instituţiei militare; inaptitudinea sau aptitudinea limitată pentru serviciul militar. Aceste condiţii speciale demonstrează şi situaţia diferită a cadrelor militare care solicită acordarea acestui tip de pensie”.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice schimbarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia din deciziile menţionate anterior îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.Mai mult, Curtea constată că aceste considerente sunt valabile şi în ceea ce priveşte susţinerea constituţionalităţii art. 14 şi 16 din Legea nr. 164/2001 în raport cu prevederile art. 16 din Constituţie. Astfel, în mod asemănător art. 13 din Legea nr. 164/2001, art. 14 condiţionează acordarea pensiei de serviciu anticipate parţiale de îndeplinirea atât a unor cerinţe de vechime în serviciu, cât şi a unor condiţii speciale strâns legate de vârsta sau aptitudinea persoanelor care activează în cadrul armatei ori de situaţiile speciale în care se poate găsi o unitate militară la un moment dat, precum reorganizarea sau reducerea unor funcţii în statele de organizare. Aceste condiţii nu pot privi persoanele care nu mai sunt cadre militare active şi care se află, în consecinţă, în situaţii obiectiv diferite.Pentru aceeaşi raţiune legiuitorul a înţeles să acorde pensia de serviciu anticipată sau anticipată parţială, în condiţiile prevăzute de art. 16 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 164/2001, doar cadrelor militare active.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13, 14, 15 şi art. 16 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, excepţie ridicată de Ioan Bratu în Dosarul nr. 169/C/2005 al Curţii de Apel Timişoara – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 28 iunie 2005.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Patricia Marilena Ionea––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește