DECIZIE nr. 351 din 19 decembrie 2001

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 alin. (6) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare



Costica Bulai – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorLucian Stangu – judecătorGabriela Ghita – procurorGabriela Dragomirescu – magistrat-asistentPe rol se afla pronunţarea asupra excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 alin. (6) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare, excepţie ridicată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării – Inspectoratul Şcolar Judeţean Mures în Dosarul nr. 159/2001 al Curţii de Apel Targu Mures – Secţia comercială şi de contencios administrativ.Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 11 decembrie 2001 şi au fost consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea a amânat pronunţarea pentru data de 18 decembrie 2001 şi apoi pentru data de 19 decembrie 2001.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 5 iunie 2001, pronunţată în Dosarul nr. 159/2001 al Curţii de Apel Targu Mures – Secţia comercială şi de contencios administrativ, Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 alin. (6) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare. Excepţia a fost ridicată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării – Inspectoratul Şcolar Judeţean Mures într-o cauza având ca obiect apelul declarat de Steluta Iszlai împotriva sentinţei civile nr. 6.658/2000, pronunţată de Judecătoria Targu Mures într-un conflict de muncă.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine ca art. 16 alin. (6) din Legea nr. 128/1997 încalcă prevederile art. 16, art. 32 alin. (1), art. 38 alin. (1) şi ale art. 45 alin. (1) din Constituţie. Astfel, se apreciază ca textul de lege criticat este contrar art. 32 din Constituţie, care consacra dreptul copiilor la învăţătura, fiind „fundamental greşit şi inadmisibil a îngădui ca unor persoane care nu au pregătire didactica corespunzătoare, dobandita prin studii de specialitate ştiinţifică, psihopedagogică şi metodica, sa li se confere, în mod discriminatoriu faţă de alte profesii (medici, jurişti etc.), şi periculos pentru interesul copilului, dreptul de a decide asupra educaţiei acestuia, intervenind şi operand într-un mod necalificat şi neprofesional în mentalul şi emotionalul sau”. De asemenea, se considera ca „situaţia instituită de art. 16 alin. (6) ignora faptul ca devenirea fiinţei umane prin instruire şi educaţie, fără o îndrumare specializată realizată prin dascali de cariera […] poate pune în pericol viaţa psihică, ori chiar fizica a copiilor nostri, expunându-i pe aceştia la traume dintre cele mai grave”, ceea ce contravine art. 45 alin. (1) din Constituţie, referitor la regimul special de protecţie şi de asistenţa a copiilor şi tinerilor, în realizarea drepturilor lor. Cu privire la încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituţie se arata ca textul criticat „creează privilegii de neadmis”, „contrar interesului comun şi idealului educaţional consacrat de lege şi abdicandu-se de la principiul încadrării în munca a acestei categorii de suplinitori potrivit competentei”. Se mai considera ca art. 16 alin. (6) din Legea nr. 128/1997 „pare a fi conceput sa servească mai degraba interesul unor persoane care, ajungând la vârsta adulta, nu au reuşit sa dobândească o calificare anume într-o profesie, în sensul art. 38 din Constituţie, şi care să le permită, în sensul aceluiaşi articol, alegerea unui loc de muncă potrivit competentelor dobândite prin aceasta”.Curtea de Apel Targu Mures – Secţia comercială şi de contencios administrativ, exprimandu-şi opinia, apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată. În acest sens se arata ca textul de lege criticat nu încalcă art. 32 alin. (1) şi art. 45 alin. (1) din Constituţie, întrucât "metodologia aprobată prin Ordinul nr. 3.911/31.05.2000 al Ministerului Educaţiei Naţionale prevede o procedură complexa de testare a candidaţilor, membrii comisiilor de testare sunt cadre specializate, iar testarea are la baza o tematica şi o bibliografie ce trebuie elaborate chiar de Inspectoratul şcolar judeţean (autorul excepţiei în speta de faţa)".Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată. Se arata ca art. 16 alin. (6) din Legea nr. 128/1997 este în deplina concordanta cu prevederile constituţionale ale art. 16, care consacra principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor, „întrucât toţi suplinitorii pot ocupa postul în urma rezultatelor obţinute la interviu şi la proba scrisă”. De asemenea, se apreciază ca textul de lege criticat este în deplina concordanta şi cu art. 32 alin. (1) din Constituţie, care reglementează dreptul la învăţătura, „întrucât asigura ocuparea posturilor vacante cu suplinitori, în situaţiile de excepţie când acestea nu au putut fi ocupate cu cadre didactice de specialitate”, iar condiţiile de selecţionare a suplinitorilor sunt stabilite chiar de dispoziţiile considerate ca fiind neconstituţionale. În sfârşit, se arata ca art. 16 alin. (6) din Legea nr. 128/1997 „stabileşte măsuri de natura să asigure un loc de muncă, în învăţământul preuniversitar ca suplinitori, unor absolvenţi de liceu cu diploma de bacalaureat”, astfel că nu sunt incalcate prevederile constituţionale ale art. 38 alin. (1) şi ale art. 45 alin. (1).Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor şi concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 16 alin. (6) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, al căror conţinut este următorul: „În mod excepţional, în lipsa personalului didactic calificat, după epuizarea situaţiilor prevăzute la alin. (1)-(4), pot fi încadraţi, pe o durată de cel mult un an şcolar, suplinitori fără studii corespunzătoare, care au absolvit cel puţin liceul, cu diploma de bacalaureat, şi care sunt testati prin interviu şi lucrare scrisă, în profilul solicitat. Au prioritate persoanele în curs de calificare pentru învăţământ, cărora li se asigura continuitatea pe post, dacă acesta nu se ocupa prin concurs, şi persoanele care au funcţionat în anul precedent cu statut de suplinitori, primind cel puţin calificativul «bine». Personalul didactic necalificat este obligat sa participe periodic la cursuri de iniţiere în profilul postului şi în metodica predării disciplinei respective, organizate de inspectoratul şcolar.”În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate textele de lege criticate contravin art. 16, art. 32 alin. (1), art. 38 alin. (1) şi art. 45 alin. (1) din Constituţie, care prevăd:– Art. 16: "(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.(2) Nimeni nu este mai presus de lege. … (3) Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetăţenia română şi domiciliul în ţara."; … – Art. 32 alin. (1): "Dreptul la învăţătura este asigurat prin învăţământul general obligatoriu, prin învăţământul liceal şi prin cel profesional, prin învăţământul superior, precum şi prin alte forme de instrucţie şi de perfecţionare.";– Art. 38 alin. (1): "Dreptul la munca nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei şi alegerea locului de muncă sunt libere.";– Art. 45 alin. (1): "Copiii şi ţinerii se bucura de un regim special de protecţie şi de asistenţa în realizarea drepturilor lor."Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea Constituţională constata ca aceasta este neîntemeiată şi, în consecinţa, urmează să fie respinsă.O prima critica de neconstituţionalitate privind dispoziţiile art. 16 alin. (6) din Legea nr. 128/1997, care reglementează condiţiile în care, în mod excepţional, în învăţământul preuniversitar poate fi încadrat personal didactic necalificat, consta în aceea ca aceste dispoziţii au caracter „discriminatoriu faţă de alte profesii (medici, jurişti etc.)” şi creează „privilegii de neadmis” pentru suplinitori, astfel încât sunt incalcate prevederile art. 16 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora „Nimeni nu este mai presus de lege”. Deşi autorul excepţiei invoca încălcarea alin. (2) al art. 16 din Constituţie, argumentele formulate în susţinerea ei vizează contrarietatea faţă de alin. (1) al acestui text constituţional, care prevede: „Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice fără privilegii şi fără discriminări.”Analizând aceasta sustinere, Curtea observa ca în mod constant în jurisprudenta sa a statuat ca principiul egalităţii nu înseamnă uniformitate, asa încât, dacă la situaţii egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situaţii diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit. Asa fiind, Curtea nu poate retine ca dispoziţiile criticate instituie privilegii sau discriminări între diferiţii titulari ai categoriei profesionale a suplinitorilor, ci stabileşte condiţiile în care aceştia pot fi încadraţi. Astfel, potrivit textului de lege, în învăţământul preuniversitar pe post de suplinitor pot fi încadraţi, în mod excepţional, pe o perioadă de cel mult un an şcolar, candidaţi care au absolvit cel puţin liceul, cu diploma de bacalaureat, şi care sunt testati prin interviu şi lucrare scrisă, în profilul solicitat, având prioritate persoanele în curs de calificare pentru învăţământ. Tot astfel, personalul didactic necalificat are obligaţia sa participe periodic la cursuri de iniţiere în profilul şi în metodica predării disciplinei respective, organizate de inspectoratul şcolar. Textul mai prevede că aceasta procedura se aplică, în lipsa personalului didactic calificat, posturilor rămase vacante în urma operaţiunilor prevăzute la art. 10 din lege. Rezultă ca dispoziţiile art. 16 alin. (6) din Legea nr. 128/1992, cu modificările şi completările ulterioare, sunt în deplina concordanta cu prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1), întrucât posturile vacante din învăţământul preuniversitar pot fi ocupate de suplinitori în condiţiile legii.Curtea constata ca textul de lege criticat nu este contrar nici dispoziţiilor art. 32 alin. (1) din Constituţie, referitoare la dreptul la învăţătura şi formele în care acesta se organizează, ci, dimpotriva, instituind, în cazuri de excepţie, ocuparea posturilor vacante cu suplinitori, asigura tocmai realizarea acestui drept.De asemenea, Curtea nu poate retine nici susţinerea privind contrarietatea faţă de prevederile art. 38 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora dreptul la munca nu poate fi îngrădit, iar alegerea profesiei şi a locului de muncă este libera. Aceasta deoarece dispoziţiile de lege vizate ca fiind neconstituţionale nu afectează încadrarea în învăţământ a cadrelor didactice calificate, cu consecinţa încălcării dreptului la munca. Asa cum s-a arătat, art. 16 alin. (6) din Legea nr. 128/1997 reglementează o situaţie de excepţie, pentru ipoteza în care, după epuizarea situaţiilor prevăzute la art. 10 din lege, referitoare la ocuparea posturilor din învăţământul preuniversitar cu personal didactic calificat, posturile rămase vacante pot fi ocupate de personal nedidactic, în condiţiile legii. Mai mult, dispoziţiile criticate, stabilind măsuri de natura să asigure un loc de muncă unor absolvenţi de liceu cu diploma de bacalaureat, sunt chiar în sensul textului constituţional invocat.În sfârşit, în ceea ce priveşte raportarea neconstitutionalitatii art. 16 alin. (6) din Legea nr. 128/1997 la dispoziţiile art. 45 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora în realizarea drepturilor lor copiii şi ţinerii se bucura de un regim special de protecţie şi de asistenţa, Curtea constata ca tocmai în acest sens textul de lege cuprinde prevederi care asigura desfăşurarea procesului didactic, chiar dacă el se realizează, în mod excepţional, prin intermediul suplinitorilor.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1, 2, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 alin. (6) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare, excepţie ridicată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării – Inspectoratul şcolar judeţean Mures în Dosarul nr. 159/2001 al Curţii de Apel Targu Mures – Secţia comercială şi de contencios administrativ.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 decembrie 2001.PREŞEDINTE,prof. univ. dr. Costica BulaiMagistrat-asistent,Gabriela Dragomirescu–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește