DECIZIE nr. 351 din 10 decembrie 2002

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, art. 5 alin. (2) lit. b), art. 8, art. 10 alin. (1) lit. b) şi alin. (2), precum şi ale art. 11 din Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, republicată



Costica Bulai – preşedinteConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorLucian Stangu – judecătorIoan Vida – judecătorAurelia Popa – procurorMihai Paul Cotta – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, art. 5 alin. (2) lit. b), art. 8, art. 10 alin. (1) lit. b) şi alin. (2), precum şi ale art. 11 din Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, republicată, excepţie ridicată de Ion Dumitru Vlahu şi Ileana Ruxandra Aimee Ionescu în Dosarul nr. 5.786/2001 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a V-a civilă şi de contencios administrativ.La apelul nominal se constata lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece dispoziţiile criticate sunt aplicabile, în egala măsura, tuturor proprietarilor de imobile aflate în aceeaşi situaţie de risc.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 20 martie 2002, Tribunalul Bucureşti – Secţia a V-a civilă şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, art. 5 alin. (2) lit. b), art. 8, art. 10 alin. (1) lit. b) şi alin. (2), precum şi ale art. 11 din Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994, republicată, excepţie ridicată de Ion Dumitru Vlahu şi Ileana Ruxandra Aimee Ionescu în Dosarul nr. 5.786/2001.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin ca dispoziţiile legale criticate au creat "o premisa juridică defavorizatoare proprietarilor imobilelor cu destinaţia de locuinta, cărora li se impune semnarea unei declaraţii angajament ce contravine principiilor universale de drept, dreptul de proprietate fiind ignorat şi chiar încălcat". Astfel, se arata ca prin ordonanţa criticata se impune proprietarului o restrictie asupra dreptului de a dispune de proprietatea sa. Obligarea proprietarilor la semnarea declaraţiei angajament produce, de asemenea, traume care dauneaza sănătăţii persoanelor cărora le sunt impuse astfel de obligaţii, iar cheltuielile prevăzute pentru consolidarea imobilelor depăşesc cu mult valoarea de circulaţie a apartamentelor. Autorii excepţiei considera ca prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16, 20, 22 şi 41, precum şi prevederilor Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului şi ale Pactului internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale.Tribunalul Bucureşti – Secţia a V-a civilă şi de contencios administrativ apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În esenta, instanţa arata ca prin art. 2 şi art. 5 alin. (2) lit. b) ale Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994, republicată, se instituie în sarcina proprietarilor construcţiilor încadrate în clasa I de risc seismic obligativitatea proiectării şi executării autorizate (din surse proprii sau credite) a lucrărilor de intervenţie, dar prin aceasta „nu se creează un regim discriminatoriu care să încalce principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii, întrucât, în sensul art. 4 alin. (2) din Constituţie, criteriile nediscriminatorii sunt rasa, naţionalitatea, originea etnică, limba, religia, sexul, opinia, apartenenţa politică, averea, originea socială”. De asemenea, instanţa considera ca „dreptul proprietarului de a dispune de bunul sau, prevăzut în art. 41 din Constituţie, nu este încălcat prin stabilirea în art. 8 al Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 a condiţiilor în care proprietarii persoane fizice beneficiază de finanţare ori prin condiţionarea înstrăinării de rambursarea creditului, prevăzută în art. 11 al Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994„. În opinia instanţei, „aceste dispoziţii reprezintă o restrangere a exerciţiului dreptului de proprietate în scopul recuperării creanţei statului şi respecta condiţiile art. 49 alin. (2) din Constituţie, care enumera cazurile limitării exerciţiului unor drepturi”. Totodată, se arata ca „nu poate fi vorba de o încălcare a drepturilor la integritate fizica şi psihică, ci, dimpotriva, de o ocrotire a acestora şi introducerea unor garanţii în plus ale drepturilor fundamentale consacrate prin art. 22 şi 33 din Constituţie”.În legătură cu existenta unui titlu executoriu, derivând din creditarea contractului de execuţie a lucrărilor de consolidare [art. 10 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994, republicată], instanţa apreciază ca „nu trebuie interpretată ca un risc pentru persoanele cu posibilităţi materiale reduse, întrucât art. 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994 impune protecţia persoanelor fizice creditate care realizează venituri medii nete lunare pe membru de familie sub câştigul salarial mediu net lunar pe economie prin scutirea de la plata ratelor lunare ale creditului”.Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.Guvernul considera ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere se arata ca dispoziţiile art. 2 şi art. 5 alin. (2) lit. b) din ordonanţa nu contravin principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, consfintit de art. 16 din Constituţie, întrucât "aceste dispoziţii sunt aplicabile, în egala măsura, tuturor proprietarilor de imobile aflate în aceeaşi situaţie de risc, singurul lucru care poate să difere este sursa de finanţare – din venituri proprii sau credite bugetare – în funcţie de situaţia materială a fiecăruia dintre proprietari, situaţie care, evident, nu este aceeaşi pentru toţi proprietarii".De asemenea, potrivit aceluiaşi punct de vedere, "dreptul de proprietate garantat de art. 41 din Constituţie nu este încălcat de dispoziţiile cuprinse în art. 8 al ordonanţei, care stabilesc condiţiile în care proprietarii persoane fizice beneficiază de finanţare şi nici de cele ale art. 11 care condiţioneaza înstrăinarea locuinţei de rambursarea creditului, aceste din urma dispoziţii reprezentând doar o restrangere temporară a exerciţiului dreptului de proprietate în scopul recuperării creanţei statului".În legătură cu titlul executoriu derivând din creditarea contractului de execuţie a lucrărilor de consolidare prevăzută în art. 10 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din ordonanţa, Guvernul considera ca "nu este de natura sa constituie o ameninţare de natura a pune în pericol integritatea fizica şi psihică a proprietarilor persoane fizice cu posibilităţi materiale reduse, asa cum susţin autorii excepţiei, deoarece chiar în cuprinsul ordonanţei – respectiv, art. 9 se prevede o măsura de protecţie, în sensul că, în ipoteza în care veniturile medii nete lunare pe membru de familie sunt sub câştigul salarial mediu net pe economie, proprietarii persoane fizice sunt scutiţi de plată ratelor lunare reprezentând creditul bugetar acordat".Avocatul Poporului apreciază ca dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. În argumentarea acestui punct de vedere se arata ca dispoziţiile legale criticate nu contravin principiului constituţional al egalităţii în drepturi, în condiţiile în care egalitatea în drepturi între cetăţeni, consfintita de art. 16 alin. (1) din Constituţie, "se referă la recunoaşterea în favoarea acestora a unor drepturi şi libertăţi fundamentale, nu şi la identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor". Referitor la susţinerea de către autorii excepţiei a încălcării art. 41 din Constituţie, Avocatul Poporului arata ca, "pe de o parte, în raporturile juridice dintre debitorul creanţei bugetare şi stat, în calitate de creditor al obligaţiei fiscale, nu exista un raport de egalitate, statul având un regim de favoare determinat de caracterul public al creanţei bugetare, astfel ca dispoziţiile art. 41 alin. (1) şi (2) din Constituţie nu sunt incalcate". Pe de altă parte, art. 41 din Constituţie "trebuie examinat în corelare cu prevederea constituţională a art. 53, potrivit căruia lt; lt;cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi taxe, la cheltuielile publice gt; gt;". Totodată, având în vedere sarcinile la a căror respectare obliga dreptul de proprietate, se considera ca "dispoziţiile legale criticate sunt în concordanta cu prevederile art. 41 care, la alin. (6), stabileşte ca dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului".De altfel, se arata în continuarea argumentarii, în ansamblu, dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor art. 41 din Constituţie, ci reprezintă o restrangere a exerciţiului dreptului de proprietate, asa cum stabileşte art. 49 din Legea fundamentală, întrucât măsurile legale luate se impun pentru "prevenirea consecinţelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav".Referitor la pretinsa încălcare a art. 22 din Constituţie, care prevede "dreptul la integritatea fizica şi psihică", se considera ca, în realitate, "dispoziţiile legale considerate neconstituţionale garantează, prin măsurile stabilite, tocmai acest drept".Susţinerea potrivit căreia art. 10 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994, republicată, reprezintă un risc pentru persoanele cu posibilităţi materiale reduse şi, prin urmare, contravine dispoziţiilor art. 22 din Constituţie nu poate fi, de asemenea, reţinută, în opinia Avocatului Poporului. Acest articol din Legea fundamentală „garantează dreptul la integritate fizica şi psihică şi nu la un nivel de trai consfintit de art. 43, a carei încălcare însă nu s-a produs, întrucât prin art. 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994, republicată, se acordă scutiri proprietarilor locuinţelor, persoane fizice, care realizează venituri medii nete lunare pe membru de familie sub câştigul salarial mediu net lunar pe economie”.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului şi cel al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei îl constituie dispoziţiile art. 2, art. 5 alin. (2) lit. b), art. 8, art. 10 alin. (1) lit. b) şi alin. (2), precum şi ale art. 11 din Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, aprobată cu modificări prin Legea nr. 82/1995, ulterior modificată şi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 665 din 23 octombrie 2001, texte care au următorul cuprins:– Art. 2: "(1) Proprietarii construcţiilor, persoane fizice sau juridice, şi asociaţiile de proprietari, precum şi persoanele juridice care au în administrare construcţii vor acţiona pentru:a) identificarea construcţiilor din proprietate sau din administrare, descrise la art. 1; … b) expertizarea tehnica a construcţiilor de către experţi tehnici atestaţi, în conformitate cu reglementările tehnice; … c) aprobarea deciziei de intervenţie şi continuarea acţiunilor definite la alin. (2), în funcţie de concluziile fundamentate din raportul de expertiza tehnica. … (2) Pentru construcţiile expertizate tehnic şi încadrate prin raportul de expertiza tehnica în clasa I de risc seismic, proprietarii construcţiilor, persoane fizice sau juridice, şi asociaţiile de proprietari, precum şi persoanele juridice care au în administrare construcţii sunt obligate sa procedeze la: … a) proiectarea lucrărilor de intervenţie de către persoane fizice sau juridice autorizate şi verificarea proiectelor de către verificatori tehnici atestaţi; … b) execuţia lucrărilor de intervenţie de către persoane juridice autorizate care au responsabili tehnici cu execuţia, atestaţi, inclusiv urmărirea, verificarea şi recepţia execuţiei lucrărilor de intervenţie prin diriginti de şantier autorizaţi." ; … – Art. 5 alin. (2) lit. b): "(2) Pentru locuintele proprietate privată a persoanelor fizice fondurile necesare privind finanţarea cheltuielilor pentru expertizarea tehnica, proiectarea şi execuţia lucrărilor de consolidare se vor asigura astfel: […]b) din sursele proprii ale proprietarilor, din despăgubiri acordate de societăţile de asigurare şi/sau din credite, pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de consolidare." ; … – Art. 8: "(1) Proprietarii locuinţelor, persoane fizice, din clădirile incluse în programele anuale vor acţiona potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) şi vor beneficia de finanţare din transferuri de la bugetul de stat pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de consolidare, în următoarele condiţii:a) existenta hotărârii asociaţiei de proprietari, adoptată în condiţiile legii, privind execuţia lucrărilor de consolidare, precum şi a documentelor, acordurilor şi avizelor prevăzute în Legea nr. 50/1991, republicată, cu modificările ulterioare, privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii; … b) instituirea ipotecii legale a statului asupra locuinţei; … c) restituirea, la terminarea lucrărilor de consolidare, a sumelor alocate din transferuri de la bugetul de stat pentru execuţia lucrărilor de consolidare, în rate lunare egale fără dobânda, cu o durată de rambursare de până la 25 de ani de la data recepţiei terminării lucrărilor de consolidare; în cazul întârzierii la plata a ratelor cu mai mult de 30 de zile se calculează majorări de întârziere la ratele scadente, aplicându-se cota de majorare, stabilită în condiţiile legii, pentru neplata la termen a obligaţiilor bugetare. … (2) Radierea ipotecii se face numai cu dovada privind achitarea integrală a cheltuielilor efectuate din transferuri de la bugetul de stat pentru execuţia lucrărilor de consolidare. … (3) Instituirea şi radierea ipotecii sunt scutite de plată taxei de timbru."; … – Art. 10 alin. (1) lit. b) şi alin. (2): "(1) Pentru clădirile incluse în programele anuale primării municipiilor şi oraşelor, respectiv primarul general al municipiului Bucureşti, vor lua măsurile necesare pentru: […]b) contractarea execuţiei lucrărilor de consolidare; […] … (2) Contractul prevăzut la alin. (1) lit. h) are valoare de înscris autentic şi constituie titlu executoriu."; … – Art. 11: "(1) Înstrăinarea, în decurs de 25 de ani de la recepţia terminării lucrărilor de consolidare, a locuinţelor proprietate privată a persoanelor fizice din clădirile incluse în programele anuale şi la care s-au executat lucrări de consolidare finanţate prin transferuri de la bugetul de stat este condiţionată de rambursarea integrală a ratelor neachitate, conform evidentei consiliului local, actualizate la data înstrăinării.(2) Actualizarea se efectuează în funcţie de indicele preţurilor de consum total al populaţiei, publicat lunar de Institutul Naţional de Statistica în Buletinul statistic de preţuri, pentru intervalul cuprins între luna de referinţa a recepţiei la terminarea lucrărilor de consolidare şi luna actualizării ratelor neachitate." … Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin ca textele de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 care se referă la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 22 privind dreptul la viaţa şi la integritate fizica şi psihică şi celor ale art. 41 privind protecţia proprietăţii private.În esenta, autorii excepţiei susţin ca măsurile prevăzute în textele legale criticate sunt contrare prerogativelor dreptului de proprietate, impunandu-li-se restrictii asupra dreptului lor de dispoziţie, de natura a produce traume psihice şi chiar fizice pentru persoanele în vârsta. De asemenea, se arata ca aceste cheltuieli impuse proprietarilor pentru consolidarea imobilelor cu destinaţia de locuinta depăşesc cu mult valoarea de circulaţie a apartamentelor care necesita astfel de reparaţii capitale, ceea ce poate duce chiar la executarea silită asupra imobilelor aparţinând persoanelor care nu au fondurile necesare consolidării.Examinând dispoziţiile ordonanţei criticate, în ansamblu, Curtea retine ca, în vederea reducerii riscului seismic al construcţiilor, prin aceasta ordonanţa au fost stabilite măsuri de intervenţie la construcţiile existente care prezintă niveluri insuficiente de protecţie la acţiuni seismice, degradari sau avarieri în urma unor fenomene seismice. Aceste măsuri vizează şi locuintele proprietate privată aparţinând persoanelor fizice, fiind impuse, ca o consecinţa, şi unele obligaţii proprietarilor, inclusiv în legătură cu finanţarea cheltuielilor specificate. În acelaşi timp, sunt prevăzute şi măsuri de sprijinire a proprietarilor, persoane fizice, în scopul de a li se facilita obţinerea de transferuri de la bugetul de stat a fondurilor necesare pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de consolidare, cu obligaţia instituirii ipotecii legale a statului asupra locuinţelor din clădirile de locuit multietajate, încadrate în clasa I de risc seismic, care prezintă pericol public şi care sunt cuprinse în programele anuale, în condiţiile prevăzute de ordonanţa. Cat priveşte clădirile incluse în programele anuale, se prevede că primăriile municipiilor şi oraşelor vor lua măsuri pentru contractarea execuţiei lucrărilor de consolidare.Referitor la contractele pentru restituirea sumelor alocate prin transferul de la bugetul de stat privind execuţia lucrărilor de consolidare, se prevede că acestea au valoare de înscris autentic şi constituie titlu executoriu. Se prevăd, de asemenea, unele restrictii privind înstrăinarea în termenul prevăzut de ordonanţa a locuinţelor proprietate privată a persoanelor fizice, care este condiţionată de rambursarea integrală a ratelor neachitate.Analizând aceste prevederi legale criticate prin raportare la textele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei, Curtea constata următoarele:În ceea ce priveşte susţinerea potrivit căreia prevederile legale criticate sunt contrare principiului constituţional al egalităţii în drepturi a cetăţenilor, Curtea retine ca nici unul dintre textele criticate nu instituie o diferenţa de tratament juridic pentru persoanele aflate în aceeaşi situaţie. Dimpotriva, obligaţiile şi restricţiile prevăzute sunt aplicabile tuturor proprietarilor persoane fizice, în funcţie de riscul pe care-l prezintă imobilul, precum şi de modalitatea de finanţare a cheltuielilor necesare pentru repararea imobilului. De altfel, nici autorii excepţiei nu motiveaza în ce ar consta discriminarea pe care o invoca.În legătură cu critica privind contrarietatea prevederilor legale criticate cu dispoziţiile art. 22 din Constituţie, Curtea constata ca este neîntemeiată. Dreptul la viaţa şi la integritate fizica şi psihică nu numai că nu este încălcat, ci, dimpotriva, textele criticate, ca de altfel întreaga ordonanţa a Guvernului, prevăd măsuri concrete pentru a garanta acest drept, prin evitarea riscului seismic de natura sa pună în pericol viaţa şi integritatea fizica a locuitorilor din imobilele specificate în ordonanţa, instituind totodată şi obligaţia privind suportarea de către proprietari, în condiţiile legii, a unor părţi din cheltuieli. De asemenea, nu se poate retine ca instituirea unor obligaţii legale de natura financiară, menite sa ducă la evitarea unor riscuri de prabusire a clădirii cu punerea în pericol grav a locatarilor, inclusiv a proprietarilor, precum şi a altor persoane, este de natura sa afecteze integritatea psihică a celor faţă de care se instituie obligaţia.Susţinerea autorilor excepţiei referitoare la încălcarea, prin dispoziţiile legale criticate, a dispoziţiilor art. 41 din Constituţie care reglementează protecţia proprietăţii private, este, de asemenea, neîntemeiată. Pe de o parte, Curtea observa ca prin chiar alin. (1) al art. 41 din Constituţie se prevede stabilirea prin lege, respectiv ordonanţa, act emis de Guvern în baza delegării legislative, a limitelor dreptului de proprietate. Sunt, de asemenea, incidente şi dispoziţiile alin. (6) din art. 41 al Constituţiei, potrivit cărora "dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului". Pe de altă parte, conform dispoziţiilor art. 49 din Constituţie, prin lege (inclusiv, astfel cum s-a mai arătat, prin actul emis în baza delegării legislative prevăzute de art. 114 din Constituţie), poate fi restrâns exerciţiul unor drepturi (inclusiv al dreptului de proprietate, dacă se impune, asa cum prevede textul constituţional, "pentru […] prevenirea consecinţelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav"). Or, dispoziţiile ordonanţei Guvernului criticate, prin ipoteza, au ca obiect tocmai reglementarea unor măsuri necesare pentru prevenirea unor consecinţe deosebit de grave asupra vieţii şi integrităţii oamenilor, în eventualitatea unui seism în urma căruia imobilele vizate de actul normativ s-ar putea prabusi.În sfârşit, examinând critica de neconstituţionalitate prin raportare la dispoziţiile art. 20 din Constituţie referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, Curtea constata ca textele criticate nu încalcă prevederile acestor documente internaţionale. De altfel, autorii excepţiei invoca încălcarea Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului şi a Pactului internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, fără a preciza un anumit text al acestor documente.Faţa de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, art. 5 alin. (2) lit. b), art. 8, art. 10 alin. (1) lit. b) şi alin. (2), precum şi ale art. 11 din Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, republicată, excepţie ridicată de Ion Dumitru Vlahu şi Ileana Ruxandra Aimee Ionescu în Dosarul nr. 5.786/2001 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a V-a civilă şi de contencios administrativ.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 decembrie 2002.PREŞEDINTE,prof. univ. dr. COSTICA BULAIMagistrat-asistent,Mihai Paul Cotta──────────────

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește