DECIZIE nr. 35 din 25 ianuarie 2005

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedură penală



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorNicoleta Grigorescu – procurorAfrodita Laura Tutunaru – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Virgil Guran şi Elena Clinci în Dosarul nr. 11.189/RG/2004 al Curţii de Apel Cluj – Secţia penală.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca nefondată, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 13 octombrie 2004, pronunţată în Dosarul nr. 11.189/RG/2004, Curtea de Apel Cluj – Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedură penală.Excepţia a fost ridicată de inculpaţii Virgil Guran şi Elena Clinci (fostă Rîşnovean) în dosarul cu numărul de mai sus, având drept obiect soluţionarea unei cauze penale în recurs.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că textul legal criticat exclude folosirea căii de atac a recursului în cazul deciziilor pronunţate în apel, prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor. Această situaţie este, în opinia lor, de natură a lipsi de eficienţă dispoziţiile art. 385^1 alin. 2 şi 3 din Codul de procedură penală, deoarece partea interesată este în imposibilitate de a exercita dreptul la apărare şi de acces liber la justiţie în cazul unor excepţii ridicate în calea de atac a apelului. Limitarea exercitării recursului împotriva deciziilor pronunţate în apel, prin care s-a dispus rejudecarea cauzei, apare ca neconstituţională în raport cu art. 21 din Legea fundamentală, deoarece limitează şi posibilitatea de a ataca încheierile premergătoare soluţionării apelului, ajungându-se la situaţia ca justiţiabilul să nu se bucure de nici un mijloc eficient de a-şi apăra drepturile şi interesele legitime vizate de excepţiile ridicate în prima cale de atac. Pe cale de consecinţă, este îngrădit nu numai dreptul liberului acces la justiţie, ci şi dreptul la apărare, care presupune, în mod necesar, existenţa posibilităţii justiţiabilului de a invoca nelegalitatea unei dispoziţii a instanţei de judecată, neacordarea sau încălcarea unui drept procesual ori nesoluţionarea unei excepţii ridicate, context în care dreptul la apărare nu poate fi privit disociat de dreptul la un proces echitabil şi de dreptul de petiţionare în vederea apărării celorlalte drepturi şi interese legitime.Curtea de Apel Cluj – Secţia penală opinează că excepţia este neîntemeiată, deoarece textul legal criticat este în deplină concordanţă cu dispoziţiile art. 21 alin. (1), (2) şi (3) şi ale art. 24 alin. (1) din Legea fundamentală. Prevederile legale criticate reglementează folosirea căii de atac a recursului. Or, stabilirea căilor de atac şi a condiţiilor în care ele pot fi exercitate intră în competenţa exclusivă a legiuitorului.Faptul că împotriva deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzei nu se poate folosi calea de atac a recursului nu afectează dreptul la apărare al persoanelor, deoarece la rejudecarea fondului instanţa de trimitere este obligată să examineze cauza sub toate aspectele, inclusiv cererile şi excepţiile invocate de părţi în cursul procesului.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul României arată că dispoziţiile art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedură penală constituie norme de procedură, or, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, procedura de judecată este prevăzută numai de lege. Textul legal criticat, stabilind regula generală potrivit căreia deciziile pronunţate în apel pot fi atacate cu recurs, exceptează de la această regulă situaţiile în care, prin deciziile instanţelor de apel, s-a dispus rejudecarea cauzelor. Raţiunea este aceea că procesul penal se reia de la faza judecăţii în primă instanţă.Prin urmare, dispoziţiile legale contestate nu ridică probleme de constituţionalitate, ci de interpretare şi de aplicare a legii. Aşa fiind, accesul liber la justiţie nu înseamnă accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecătoreşti şi la toate căile de atac. Părţile procesului penal îşi pot exercita dreptul la apărare în tot cursul procesului, fără nici o încălcare, deoarece dispoziţiile art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedură penală nu îngrădesc dreptul părţilor de a fi asistate de un avocat ales sau numit din oficiu.Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, cu următoarea motivare:Legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură, cum sunt şi cele referitoare la hotărârile judecătoreşti supuse recursului, astfel încât accesul la justiţie nu înseamnă accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecătoreşti şi la toate căile de atac. Noţiunea de proces echitabil nu implică imperios existenţa mai multor grade de jurisdicţie, a unor căi de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, nici, pe cale de consecinţă, posibilitatea exercitării acestor căi de atac de către toate părţile din proces.În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedură penală faţă de art. 24 din Legea fundamentală. Avocatul Poporului consideră că aceasta nu poate fi reţinută. Faptul că nu se poate folosi calea de atac a recursului împotriva hotărârilor judecătoreşti prin care s-a dispus rejudecarea cauzei nu afectează drepturile procesuale ale inculpatului, avându-se în vedere că, la rejudecarea fondului, instanţa este obligată să examineze întreaga cauză sub toate aspectele.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedură penală, care au următorul conţinut: "Pot fi atacate cu recurs: […]e) deciziile pronunţate, ca instanţe de apel, de tribunale, tribunale militare teritoriale, curţi de apel şi Curtea Militară de Apel, cu excepţia deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor." … Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că prin dispoziţiile legale criticate sunt încălcate dispoziţiile constituţionale ale art. 21 alin. (1), (2) şi (3), referitoare la accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, precum şi cele ale art. 24 alin. (1), referitoare la garantarea dreptului la apărare.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedură penală, s-a mai pronunţat, statuând că acestea sunt constituţionale. Astfel, prin Decizia nr. 481 din 9 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.143 din 2 decembrie 2004, pronunţându-se în legătură cu critica potrivit căreia art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedură penală încalcă dispoziţiile constituţionale referitoare la garantarea dreptului la apărare, Curtea a constatat că textul legal criticat este în deplină concordanţă cu art. 24 alin. (1) din Legea fundamentală. Faptul că împotriva hotărârilor judecătoreşti prin care s-a dispus rejudecarea cauzei nu se poate folosi calea de atac a recursului nu afectează drepturile procesuale ale inculpatului, referitoare la garantarea dreptului la apărare, avându-se în vedere că la rejudecarea fondului instanţa este obligată să examineze întreaga cauză sub toate aspectele.De asemenea, nu poate fi primită critica autorului excepţiei privitoare la încălcarea liberului acces la justiţie şi dreptului la un proces echitabil, întrucât, potrivit prevederilor constituţionale ale art. 126 alin. (2), legiuitorul este unica autoritate competentă să reglementeze procedura de judecată. Ca urmare, prin instituirea caracterului irevocabil al deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor nu se aduce atingere în nici un fel dreptului la un proces echitabil, ci, dimpotrivă, se oferă tuturor părţilor interesate exercitarea acestui drept în condiţii de echitate, întrucât, de vreme ce se procedează la o nouă judecată asupra fondului, partea interesată are posibilitatea să-şi valorifice toate drepturile şi interesele sale legitime fără nici un fel de limitări.Cele statuate prin decizia menţionată îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea acestei jurisprudenţe.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Virgil Guran şi Elena Clinci în Dosarul nr. 11.189/RG/2004 al Curţii de Apel Cluj – Secţia penală.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 25 ianuarie 2005.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Afrodita Laura Tutunaru–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește