DECIZIE nr. 348 din 24 septembrie 2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108^5 alin. 1 şi 3 din Codul de procedură civilă din 1865



Augustin Zegrean – preşedinteValer Dorneanu – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorDaniel Marius Morar – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorMona-Maria Pivniceru – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAndreea Costin – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108^5 alin. 1 şi 3 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Ioana Sfârâială în Dosarul nr. 46.288/3/2012 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a VI-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 292D/2013.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată şi menţinerea jurisprudenţei Curţii în materie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 18 aprilie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 46.288/3/2012, Tribunalul Bucureşti – Secţia a VI-a civilă a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108^5 alin. 1 şi 3 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Ioana Sfârâială într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de reexaminare a unei încheieri prin care a fost aplicată o amendă judiciară.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât în această materie specială nu există două căi de atac, având în vedere că încheierea de reexaminare este irevocabilă. Or, în condiţiile în care apare o confuziune între agentul constatator şi judecătorul căii de atac, care se întâlnesc în aceeaşi persoană, este greu de presupus că subiectivismul judecătorului care a aplicat sancţiunea va dispărea în momentul judecării cererii de reexaminare.Tribunalul Bucureşti – Secţia a VI-a civilă consideră că textul legal criticat este constituţional. Arată că nu este încălcat liberul acces la justiţie, împotriva încheierii de stabilire a amenzii se poate face numai cerere de reexaminare, care se soluţionează de instanţa de judecată ori de preşedintele instanţei de executare care a aplicat amenda şi nu se soluţionează fondul litigiului, existând posibilitatea de a reveni asupra amenzii. În ceea ce priveşte susţinerea că dispoziţia legală criticată încalcă art. 1, 16 şi 20 din Constituţie, instanţa arată că această critică nu este întemeiată, întrucât subzistă egalitatea în faţa legii, faptul că în alte situaţii legiuitorul a creat un tratament distinct din punctul de vedere al procedurii de cel al soluţionării cererii de reexaminare a amenzii nu înseamnă o inegalitate în faţa legii, deoarece există diferenţe obiective care impun astfel de proceduri.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât textele criticate nu cuprind prevederi de natură să aducă atingere dreptului de acces liber la justiţie şi dreptului la apărare. Dimpotrivă, dispoziţiile art. 108^5 din Codul de procedură civilă din 1865 prevăd că persoana obligată la amendă sau despăgubire poate face cerere de reexaminare prin care solicită, motivat, să se revină asupra amenzii ori despăgubirii. Arată că există doar posibilitatea de a reveni asupra amenzii sau despăgubirii. De altfel, activitatea procesuală a părţilor trebuie să se desfăşoare cu respectarea normelor prevăzute de lege, iar stabilirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti este de competenţa exclusivă a legiuitorului.De asemenea, menţionează jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, respectiv deciziile nr. 2 din 10 ianuarie 2006, nr. 37 din 15 ianuarie 2008, nr. 109 din 14 februarie 2008 şi nr. 741 din 24 iunie 2008.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, legiuitorul având în vedere instituirea unei proceduri simple şi operative de soluţionare a cererii de reexaminare şi menţionează jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, respectiv deciziile nr. 8 din 17 ianuarie 2013 şi nr. 64 din 21 februarie 2013.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 108^5 alin. 1 şi 3 din Codul de procedură civilă din 1865, care au următoarea redactare:"Împotriva încheierii prevăzute la art. 1084 cel obligat la amendă sau despăgubire va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând, motivat, să se revină asupra amenzii ori despăgubirii sau să se dispună reducerea acestora. […]Cererea se soluţionează prin încheiere irevocabilă, dată în camera de consiliu, de către instanţa de judecată ori de preşedintele instanţei de executare care a aplicat amenda sau despăgubirea."În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 privind statul român, art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi art. 21 privind accesul liber la justiţie.De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil, art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv şi art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Din examinarea excepţiei de neconstituţionalitate invocate, Curtea Constituţională reţine următoarele:I. Cercetând condiţiile de admisibilitate prevăzute la art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992, Curtea constată că acestea sunt îndeplinite, având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care instanţa de contencios constituţional a statuat că sintagma „în vigoare” din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, precum şi prevederile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, potrivit cărora „dispoziţiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare”.II. Prevederile legale criticate au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, prin raportare la critici similare formulate de acelaşi autor ca şi în prezenta cauză, instanţa de contencios constituţional constatând constituţionalitatea acestora.Astfel, prin Decizia nr. 318 din 18 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 521 din 20 august 2013, Curtea a reţinut, reiterând jurisprudenţa sa în materie, că prevederile legale criticate „nu contravin art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât acesta se referă exclusiv la soluţionarea în fond a cauzei, or, (…) cererea de reexaminare nu presupune o judecare pe fond a litigiului”.În legătură cu acest aspect, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin Decizia de admisibilitate din 6 iulie 2000, pronunţată în Cauza Moura Carreira şi Margarida Lourenco Carreira împotriva Portugaliei, a statuat că sfera de aplicare a art. 6 din Convenţie vizează drepturile şi obligaţiile cu caracter civil care trebuie să constituie obiectul – sau unul dintre obiectele litigiului, iar rezultatul unei astfel de proceduri trebuie să fie direct determinant pentru un astfel de drept, ceea ce în speţa de faţă nu este cazul – cererea de reexaminare fiind un incident procedural care nu vizează fondul pretenţiei deduse judecăţii instanţei.De asemenea, textul criticat nu încalcă dispoziţiile constituţionale privind accesul liber la justiţie, ci, dimpotrivă, prevede că persoana obligată la amendă sau despăgubire poate face cerere de reexaminare, prin care solicită, motivat, să se revină asupra amenzii ori despăgubirii.Nu a fost reţinută nici încălcarea art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât în cadrul cererii de reexaminare sunt analizate legalitatea şi temeinicia sancţiunii amenzii, precum şi elementele necunoscute la momentul aplicării acesteia.Totodată, Curtea a constatat că nu au fost încălcate nici prevederile art. 16 din Constituţie şi nici ale art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât dispoziţiile legale criticate nu instituie inegalităţi sau discriminări între cetăţeni ori categorii de persoane, ci prevăd doar aplicarea unor amenzi în cazul exercitării cu rea-credinţă a unor drepturi procesuale.Faptul că împotriva încheierii de stabilire a amenzii sau despăgubirii se poate face numai cerere de reexaminare, aceasta soluţionându-se de către instanţa de judecată ori de preşedintele instanţei de executare care a aplicat amenda sau despăgubirea, nu poate constitui o încălcare a vreunei prevederi constituţionale sau convenţionale invocate, întrucât instanţa nu soluţionează fondul litigiului.Cu privire la susţinerea autorului excepţiei de neconstituţionalitate referitoare la situaţia în care judecătorul care a aplicat amenda soluţionează şi cererea de reexaminare, în jurisprudenţa sa Curtea a statuat că modul de aplicare de către instanţe a normei legale criticate nu constituie o veritabilă critică de neconstituţionalitate.În sfârşit, Curtea a reţinut că în noul Cod de procedură civilă, pentru claritatea textului de lege, legiuitorul a prevăzut în alin. (3) al art. 191 că, "În toate cazurile, cererea se soluţionează, cu citarea părţilor, prin încheiere, dată în camera de consiliu, de către un alt complet decât cel care a stabilit amenda sau despăgubirea".Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în decizia menţionată îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ioana Sfârâială în Dosarul nr. 46.288/3/2012 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a VI-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 108^5 alin. 1 şi 3 din Codul de procedură civilă din 1865 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti – Secţia a VI-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 24 septembrie 2013.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEAUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Andreea Costin_________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește