DECIZIE nr. 347 din 18 decembrie 2001

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 71/1999 privind reorganizarea activităţii de protecţie a plantelor şi carantina fitosanitara, ale Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 17/2001 pentru modificarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 71/1999 privind reorganizarea activităţii de protecţie a plantelor şi carantina fitosanitara, precum şi ale Legii nr. 206/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 71/1999 privind reorganizarea activităţii de protecţie a plantelor şi carantina fitosanitara



Nicolae Popa – preşedinteCostica Bulai – judecătorNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorLucian Stangu – judecătorPaula C. Pantea – procurorLaurentiu Cristescu – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 71/1999 privind reorganizarea activităţii de protecţie a plantelor şi carantina fitosanitara, ale Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 17/2001 pentru modificarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 71/1999 privind reorganizarea activităţii de protecţie a plantelor şi carantina fitosanitara, precum şi ale Legii nr. 206/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 71/1999 privind reorganizarea activităţii de protecţie a plantelor şi carantina fitosanitara, excepţie ridicată de Consiliul Judeţean Neamt în Dosarul nr. 1.653/RC/2001 al Tribunalului Neamt.La apelul nominal răspunde Aurel Ciuchin, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Aurel Ciuchin, având cuvântul, solicita urgentarea soluţionării excepţiei pentru ca prin aceasta să se poată trece la soluţionarea cauzei la instanţa care judeca fondul. Solicita respingerea excepţiei ca neîntemeiată.Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arata ca prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 71/1999 serviciile publice, printre care şi cele de protecţie a plantelor, au trecut din subordinea administraţiei centrale în subordinea consiliilor judeţene sau al municipiului Bucureşti. Refuzul Consiliului Judeţean Neamt de a le prelua, motivand ca aceste dispoziţii încalcă principiul autonomiei locale şi, din aceasta cauza, sunt neconstituţionale, nu are suport constituţional. Curtea Constituţională, referindu-se la aceasta problema, a statuat ca dispoziţiile art. 119 şi ale art. 120 alin. (2) din Constituţie instituie principiul autonomiei locale, iar nu existenta unei autonomii de decizie în afară cadrului legal, care este general obligatoriu. Considera ca soluţia care se impune este respingerea excepţiei ca nefondata.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 28 mai 2001 Tribunalul Neamt a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 71/1999 privind reorganizarea activităţii de protecţie a plantelor şi carantina fitosanitara, modificată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 17/2001 şi ulterior aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 206/2001, excepţie ridicată de Consiliul Judeţean Neamt în Dosarul nr. 1.653/RC/2001 al acelei instanţe, având ca obiect soluţionarea unui litigiu de muncă.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenta, ca dispoziţiile criticate, prin care activitatea de protecţie a plantelor se reorganizează, infiintandu-se servicii publice de protecţie a plantelor în subordinea consiliilor judeţene şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, încalcă dispoziţiile art. 121 din Constituţie. Se mai susţine ca serviciul public pentru protecţia plantelor, înfiinţat prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 17/1999, menţinută prin celelalte doua acte normative modificatoare, este în realitate un serviciu public "de interes local", asa cum "se afirma în mod expres în art. 5 al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 71/1999„. Or, se arata în continuare, dacă se voia să se facă descentralizare, asemenea servicii trebuiau înfiinţate pe lângă consiliile locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor.În opinia autorului excepţiei neconstituţionalitatea actului normativ în discuţie rezultă şi din aceea ca, potrivit Legii administraţiei publice locale, între atribuţiile consiliului judeţean nu se regăsesc "competente referitoare la agricultura în general şi, cu atât mai puţin, la activitatea fitosanitara".Se mai arata ca actul normativ criticat contravine şi principiului constituţional al autonomiei locale, consacrat de art. 119 din Constituţie şi prevăzut de altfel atât de Legea administraţiei publice locale nr. 69/1991 (abrogată), cat şi de actuala Lege nr. 215/2001, întrucât aceasta autonomie locală este administrativă şi financiară. Or, se considera ca „a se emite un act normativ, în timpul execuţiei bugetare, prin care se impun unui consiliu judeţean cheltuieli neprevăzute, înseamnă, cert, o încălcare a autonomiei locale, atât sub imperiul vechii legi a administraţiei publice locale, cat şi sub al celei actuale”. Este, de asemenea, invocat în sprijinul criticii de neconstituţionalitate şi principiul potrivit căruia „Nici o cheltuiala bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare”, principiu prevăzut la art. 137 alin. (5) din Constituţie, preluat şi de dispoziţiile Legii nr. 189/1998 privind finanţele publice locale.Tribunalul Neamt, exprimandu-şi opinia, considera ca dispoziţiile criticate sunt constituţionale. Conform opiniei instanţei prevederile criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 119 şi 121 şi nici dispoziţiilor Legii administraţiei publice locale.Guvernul, în punctul sau de vedere, considera ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În susţinerea acestui punct de vedere Guvernul arata ca măsura criticata se întemeiază pe principiul constituţional al autonomiei locale şi pe cel al descentralizării, prevăzute de Constituţie şi de Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001. În acelaşi timp, referitor la mijloacele financiare şi materiale necesare organizării serviciului respectiv, Guvernul indica prevederile art. 6 şi 9 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 71/1999, care stabilesc condiţiile în care acestea se asigura.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 71/1999 privind reorganizarea activităţii de protecţie a plantelor şi carantina fitosanitara, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 232 din 25 mai 1999, cele ale Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 17/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 83 din 19 februarie 2001, prin care a fost modificată Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 71/1999, precum şi cele ale Legii nr. 206/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 71/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 26 aprilie 2001.Examinând actele normative criticate, Curtea constata ca prin dispoziţiile art. 5 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 71/1999 s-a prevăzut ca în subordinea consiliilor judeţene şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti se organizează servicii publice de protecţie a plantelor, unităţi cu personalitate juridică, care îndeplinesc anumite activităţi publice de interes local în domeniul fitosanitar. În mod corespunzător, conform alin. (2) al art. 5 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 71/1999, au fost trecute în structura serviciilor publice de protecţie a plantelor judeţene şi al municipiului Bucureşti centrele de protecţie a plantelor şi carantina fitosanitara. Totodată s-a prevăzut ca serviciile publice de protecţie a plantelor sunt coordonate din punct de vedere tehnic şi metodologic de către direcţiile fitosanitare judeţene şi a municipiului Bucureşti. Referitor la finanţarea serviciilor publice de protecţie a plantelor, judeţene şi al municipiului Bucureşti, art. 6 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 71/1999 precizează ca aceasta „se face de la bugetele consiliilor judeţene şi al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, precum şi din venituri extrabugetare”. De asemenea, pentru situaţia apariţiei agenţilor daunatori, care prin atacul lor pun în pericol producţia agricolă atât din punct de vedere cantitativ, cat şi calitativ, ordonanţa de urgenţă prevede la art. 7 ca „Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei aloca fonduri de la buget pentru acţiunea de combatere a acestora, în scopul achiziţionării produselor de uz fitosanitar şi achitării contravalorii lucrărilor de combatere a agenţilor daunatori”.Ulterior, prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 17/2001 au fost aduse modificări unor articole (2 şi 3) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 71/1999, precizându-se rolul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor ca autoritate de reglementare în domeniul protecţiei plantelor, carantinei fitosanitare şi al produselor de uz fitosanitar (art. 2), precum şi rolul coordonator din punct de vedere tehnic al Direcţiei fitosanitare din cadrul acestui minister pentru Laboratorul de control pentru carantina fitosanitara, direcţiile fitosanitare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi pentru Institutul de Cercetări pentru Protecţia Plantelor.Prin Legea nr. 206 din 20 aprilie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 26 aprilie 2001, a fost aprobată Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 71/1999 cu unele modificări şi completări, care vizează rolul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor ca autoritate de reglementare în domeniu (art. 2) şi precizarea atribuţiilor Direcţiei fitosanitare din cadrul minister (art. 2^1, introdus prin lege), precum şi fixarea unui termen de 30 de zile pentru stabilirea „patrimoniului aferent activităţilor prevăzute la art. 5 alin. (1), care va fi dat în administrarea serviciilor publice de protecţie a plantelor judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti” (noul cuprins al art. 9). De asemenea, conform modificării aduse art. 10 din ordonanţa aprobată legea a prevăzut: „Consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti vor stabili tarife pentru activităţile prevăzute la art. 5 alin. (1).”Critica de neconstituţionalitate adusă celor trei acte normative care formează obiectul excepţiei (dintre care Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 17/2001 şi Legea nr. 206/2001, pentru faptul de a fi menţinut Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 71/1999) se întemeiază pe susţinerea ca au fost incalcate dispoziţiile constituţionale ale art. 119 privind principiile de baza ale administraţiei publice locale şi ale art. 121 privind consiliul judeţean, care au următorul cuprins:– Art. 119: "Administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiul autonomiei locale şi pe cel al descentralizării serviciilor publice.";– Art. 121: "(1) Consiliul judeţean este autoritatea administraţiei publice pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale şi orăşeneşti, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean.(2) Consiliul judeţean este ales şi funcţionează în condiţiile legii." … În legătură cu incidenţa principiului autonomiei locale, prevăzut la art. 119 din Constituţie, Curtea constata ca, potrivit principiului obligativitatii respectării legilor prevăzut la art. 51 din Constituţie, "autonomia locală se exercită conform legilor statului". De asemenea, în lumina Cartei europene "Exerciţiul autonom al puterii locale" din 15 octombrie 1985 (document al Consiliului Europei), ratificată de România prin Legea nr. 199/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 26 noiembrie 1997, „autonomia locală este inteleasa ca un principiu stabilit prin constituţie sau prin legile statelor-părţi, ce conferă colectivităţilor locale dreptul şi capacitatea de a rezolva şi de a gestiona, în cadrul legii, sub propria lor răspundere şi în interesul populaţiei acestora, o parte importanţa din treburile publice”.Curtea Constituţională a reţinut în jurisprudenta sa ca dispoziţiile art. 119 şi ale art. 120 alin. (2) din Constituţie "se referă la principiul autonomiei locale în cadrul organizării administraţiei publice din unităţile administrativ-teritoriale, iar nu la existenta unei autonomii de decizie în afară cadrului legal, care este general obligatoriu" (de exemplu, Decizia nr. 136 din 3 mai 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 din 16 octombrie 2001). Curtea constata ca prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 71/1999 s-a realizat o descentralizare a serviciilor publice de specialitate în domeniul protecţiei plantelor şi carantinei fitosanitare, servicii care au trecut din sistemul autorităţilor administraţiei publice centrale la consiliile judeţene.Cu privire la finanţarea activităţii respective actele normative criticate cuprind unele dispoziţii ce denota preocuparea pentru asigurarea condiţiilor materiale de funcţionare a serviciilor trecute la consiliile judeţene şi la Consiliul General al Municipiului Bucureşti, inclusiv trecerea patrimoniului, posibilitatea de a se stabili tarife pentru serviciile prestate etc. În ceea ce priveşte volumul surselor de finanţare, care în realitate este motivul criticii de constituţionalitate, Curtea constata ca aceasta nu este o problemă de constituţionalitate, ci de legiferare.În legătură cu incidenţa în cauza a dispoziţiilor art. 121 din Constituţie privind consiliul judeţean, invocată de autorul excepţiei, Curtea constata ca textul respectiv conferă acestuia "coordonarea activităţii consiliilor comunale şi orăşeneşti, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean" şi prevede că "funcţionează în condiţiile legii", ceea ce nu este incompatibil cu obligaţia de a organiza un serviciu public de interes judeţean, stabilită printr-un act normativ cu putere de lege. Acest serviciu interesează în mod evident şi consiliile comunale şi orăşeneşti, întrucât asigura protecţia plantelor şi carantina fitosanitara în întregul judeţ, respectiv în municipiului Bucureşti.În legătură cu susţinerea ca între dispoziţiile criticate pentru neconstituţionalitate şi cele ale Legii administraţiei publice locale ar exista necorelari în ceea ce priveşte domeniile în care consiliile judeţene îşi exercită competenţa, Curtea retine ca eventuala lipsa de coordonare legislativă nu intra sub incidenţa contenciosului constituţional.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1, 2, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 71/1999 privind reorganizarea activităţii de protecţie a plantelor şi carantina fitosanitara, ale Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 17/2000 pentru modificarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 71/1999 privind reorganizarea activităţii de protecţie a plantelor şi carantina fitosanitara, precum şi ale Legii nr. 206/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 71/1999 privind reorganizarea activităţii de protecţie a plantelor şi carantina fitosanitara, excepţie ridicată de Consiliul Judeţean Neamt în Dosarul nr. 1.653/RC/2001 al Tribunalului Neamt.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 18 decembrie 2001.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent,Laurentiu Cristescu–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește