DECIZIE nr. 347 din 18 aprilie 2006

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 20/11/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 401 din 9 mai 2006
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LADECIZIE 139 10/03/2005
ActulREFERIRE LADECIZIE 310 15/11/2001
ActulREFERIRE LADECIZIE 134 06/07/2000
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 206
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 207
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 20
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 30
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ActulREFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 10
ActulREFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 18
 Nu exista acte care fac referire la acest act

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 206 şi art. 207 din Codul penal



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorMarinela Mincă – procurorAfrodita Laura Tutunaru – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 206 şi 207 din Codul penal, excepţie ridicată de Costică Stoleru în Dosarul nr. 9.064/2005 al Judecătoriei Bacău.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 10 februarie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 9.064/2005, Judecătoria Bacău a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 206 şi 207 din Codul penal, excepţie ridicată de Costică Stoleru în dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei cauze penale.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile art. 206 din Codul penal aduc atingere dispoziţiilor constituţionale şi convenţionale invocate, întrucât contravin ab initio, de facto et de iure, pactelor şi tratatelor internaţionale în materie la care România este parte, deoarece în legislaţia comunitară sancţiunea pentru calomnie este de natură civilă pecuniară, nefiind supusă unui regim sancţionator penal ori contravenţional. Chiar dacă exercitarea libertăţii de exprimare poate fi supusă unor "formalităţi, condiţii, restrângeri sau sancţiuni", incriminarea calomniei ca faptă penală îngrădeşte acest drept, întrucât nu se constituie într-o măsură necesară societăţii democratice în scopul garantării autorităţii şi imparţialităţii puterii judecătoreşti ori pentru a împiedica divulgarea unor informaţii confidenţiale. De aceea, intervenţia legiuitorului de a sancţiona penal atingeri aduse unor drepturi subiective depăşeşte limitele folosirii restrângerii drepturilor, fiind disproporţionată faţă de lezarea unor drepturi greu de cuantificat ca valoare socială.În ceea ce priveşte prevederile art. 207 din Codul penal, autorul excepţiei arată că proba verităţii nu reprezintă altceva decât o recunoaştere a săvârşirii unei fapte penale şi creează o stare de inechitate şi inegalitate procesuală inculpatul fiind obligat să recunoască săvârşirea faptei prin această probă, indiferent dacă probează apărarea unui interes legitim. Spre deosebire de fapte a căror materialitate poate fi dovedită, anumite afirmaţii se constituie în judecăţi de valoare a căror probă este imposibil de realizat şi de aceea cerinţa unei probatio diabolica nu face altceva decât să aducă atingere libertăţii de opinie ca element fundamental al dreptului garantat de art. 10 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Judecătoria Bacău opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dreptul la libertatea de exprimare nu este absolut, fiind susceptibil de anumite condiţii ori restrângeri în scopul protejării demnităţii, onoarei, vieţii particulare a persoanei ori a dreptului la propria imagine. Prin art. 207 din Codul penal nu se instituie o prezumţie de vinovăţie, ci se oferă inculpatului, în virtutea dreptului la libertatea de exprimare, posibilitatea de a dovedi acurateţea faptelor obiective care fundamentează judecăţile de valorare. Instanţa mai arată că asupra dispoziţiilor legale criticate Curtea Constituţională s-a mai pronunţat prin deciziile nr. 310/2001 şi nr. 134/2000, ocazii cu care excepţiile au fost respinse ca neîntemeiate.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece prin incriminarea infracţiunii de calomnie nu se încalcă libertatea de exprimare, care impune, în acord cu prevederile constituţionale ale art. 30 alin. (6), precum şi ale art. 10 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, respectarea cerinţei de a nu prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi dreptul la propria imagine, precum şi alte formalităţi, condiţii, restrângeri ori sancţiuni necesare, într-o societate democratică, pentru protecţia drepturilor sau reputaţiei altor persoane.Art. 207 din Codul penal nu reglementează stabilirea vinovăţiei, ci instituie posibilitatea inculpatului de a dovedi veridicitatea afirmaţiilor sau imputările făcute în scopul apărării unui interes legitim.Dispoziţiile art. 206 şi 207 din Codul penal nu aduc atingere nici prevederilor art. 53 din Constituţie şi art. 18 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2) şi ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 206 şi 207 din Codul penal, cu următorul conţinut:– Art. 206 – Calomnia: "Afirmarea sau imputarea în public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate privitoare la o persoană, care, dacă ar fi adevărată, ar expune acea persoană la o sancţiune penală, administrativă sau disciplinară, ori dispreţului public, se pedepseşte cu amendă de la 2.500.000 lei la 130.000.000 lei.Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.Împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală.";– Art. 207 – Proba verităţii: "Proba verităţii celor afirmate sau imputate este admisibilă, dacă afirmarea sau imputarea a fost săvârşită pentru apărarea unui interes legitim. Fapta cu privire la care s-a făcut proba verităţii nu constituie infracţiunea de insultă sau calomnie."Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prin dispoziţiile legale criticate sunt încălcate prevederile constituţionale ale art. 20 referitoare la Tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 30 privind Libertatea de exprimare, ale art. 53 privind Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, precum şi pe cele ale art. 10 referitoare la Libertatea de exprimare şi art. 18 referitoare la Limitarea folosirii restrângerii drepturilor din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 207 şi 206 din Codul penal au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale şi convenţionale invocate şi în prezenta cauză şi cu motivări similare. Astfel, prin deciziile nr. 134 din 6 iulie 2000 şi nr. 139 din 10 martie 2005, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 august 2000 şi, respectiv, nr. 350 din 25 aprilie 2005, Curtea Constituţională a respins excepţiile de neconstituţionalitate ca neîntemeiate, pentru considerentele acolo arătate.Întrucât nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea jurisprudenţei Curţii, cele statuate prin deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 206 şi 207 din Codul penal, excepţie ridicată de Costică Stoleru în Dosarul nr. 9.064/2005 al Judecătoriei Bacău.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 18 aprilie 2006.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Afrodita Laura Tutunaru–-

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x