DECIZIE nr. 346 din 21 septembrie 2004

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 86 din Codul de procedură civilă



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorIon Tiucă – procurorCristina Toma – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 86 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Bela Orban în Dosarul nr. 245/2004/C al Curţii de Apel Târgu Mureş – Secţia civilă.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă asupra cererii depuse la dosarul cauzei de către autorul excepţiei de neconstituţionalitate prin care acesta solicită soluţionarea cauzei în lipsă.Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei, considerând că procedura de înmânare a citaţiei sau de afişare a acesteia este reglementată de art. 92 din Codul de procedură civilă, şi nu de art. 86 din acest cod. Arată că autorul excepţiei de neconstituţionalitate critică, în realitate, o serie de pretinse omisiuni ale reglementării legale, pe care Curtea, chiar dacă ar fi reale, nu le-ar putea complini, nefiind legislator pozitiv.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 15 aprilie 2004, pronunţată în Dosarul nr. 245/2004/C, Curtea de Apel Târgu Mureş Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 86 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Bela Orban într-o cauză civilă având ca obiect o acţiune în constatarea nulităţii absolute parţiale.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că, în condiţiile în care afişarea actelor de procedură se face pe un spaţiu public, la care are acces orice trecător, fie el interesat sau nu, şansele ca actele comunicate să parvină destinatarului sunt relativ mici, mai ales dacă adversarul din proces este vecin cu destinatarul, aşa cum este cazul şi în speţa dedusă judecăţii. Apreciază că aceste inconveniente ar fi înlăturate dacă legea ar conţine următoarea prevedere: "comunicarea actelor de procedură se va face, în toate situaţiile, prin scrisoare recomandată cu dovadă de primire sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului şi confirmarea primirii acestuia". Arată că statul român pretinde tuturor justiţiabililor să folosească numai calea scrisorii recomandate, în situaţia în care doresc să se adreseze autorităţilor judecătoreşti. Consideră că statul trebuie să se supună aceloraşi reguli pe care le impune cetăţenilor săi, cu atât mai mult cu cât practica instanţei constituţionale este constantă în a egaliza drepturile de care se bucură justiţiabilii, fie ei autorităţi ale statului, persoane fizice sau persoane juridice.Curtea de Apel Târgu Mureş – Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 86 din Codul de procedură civilă este întemeiată, întrucât "folosirea frecventă a procedurii de afişare, chiar în locuri de acces în imobile cu mai multe apartamente, nu oferă garanţii de îndeplinire a comunicării procedurale".Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.Guvernul apreciază că posibilitatea comunicării hotărârii judecătoreşti prin afişare rezultă din coroborarea prevederilor art. 86 din Codul de procedură civilă cu cele ale art. 92 alin. 6 din acelaşi cod. Arată că asupra constituţionalităţii art. 92 alin. final din Codul de procedură civilă, care permite comunicarea oricărui act procedural prin afişare, cu aplicaţie în ceea ce priveşte comunicarea hotărârii judecătoreşti, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat, de exemplu, prin Decizia nr. 243/2000, statuând că dispoziţiile de lege criticate nu încalcă accesul liber la justiţie al persoanelor. Consideră că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 86 coroborate cu cele ale art. 92 alin. (6) din Codul de procedură civilă este neîntemeiată.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 86 din Codul de procedură civilă sunt constituţionale. În susţinerea acestui punct de vedere, arată că procedura de comunicare a actelor procedurale prin afişare reprezintă o excepţie de la regula procedurală enunţată în art. 92 alin. 1 din Codul de procedură civilă, potrivit căreia înmânarea citaţiei, respectiv a comunicării oricărui alt act procedural, se va face personal celui citat, care va semna adeverinţa de primire. În acest sens, Curtea Constituţională a statuat că exigenţa unui proces echitabil implică, între altele, ca efectuarea actelor de procedură să se realizeze într-un mod care să facă posibilă desfăşurarea normală a procesului, fără întreruperi şi amânări de natură să întârzie în mod păgubitor stabilirea pe cale judiciară a situaţiei drepturilor subiective disputate. Invocă în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 62/2003. Pe de altă parte, arată că împotriva unor eventuale abuzuri din partea terţilor sau a părţilor din dosar există garanţii procesuale, prin incriminarea unor fapte precum reţinerea sau distrugerea unui înscris emis de un organ de urmărire penală, de o instanţă de judecată sau de un alt organ de jurisdicţie, ori împiedicarea în orice mod ca un înscris destinat unuia dintre organele arătate să ajungă la acesta, când astfel de înscrisuri sunt necesare soluţionării unei cauze. Constată că, în realitate, critica autorului excepţiei are în vedere o pretinsă omisiune a legiuitorului, pe care însă instanţa de contencios constituţional nu o poate complini, nefiind legiuitor pozitiv.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului şi dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicată, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 86 din Codul de procedură civilă, care au următorul conţinut:– Art. 86: "Comunicarea cererilor şi a tuturor actelor de procedură se va face, din oficiu, prin agenţii procedurali ai instanţei sau prin orice alt salariat al acesteia, precum şi prin agenţi ori salariaţi ai altor instanţe, în ale căror circumscripţii se află cel căruia i se comunică actul.Instanţa solicitată, când i se cere să îndeplinească procedura de comunicare pentru altă instanţă, este obligată să ia de îndată măsurile necesare, potrivit legii, şi să trimită instanţei solicitante dovezile de îndeplinire a procedurii.În cazul în care comunicarea potrivit alin. 1 nu este posibilă, aceasta se va face prin poştă, cu scrisoare recomandată cu dovadă de primire sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului şi confirmarea primirii acestuia."În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor art. 21 din Constituţie, republicată, care au următorul conţinut:– Art. 21: "(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept. … (3) Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil. … (4) Jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite." … Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea Constituţională constată că aceasta este neîntemeiată şi, în consecinţă, urmează a fi respinsă pentru următoarele considerente:Prevederile art. 86 din Codul de procedură civilă nu consacră posibilitatea comunicării actelor de procedură prin afişare, această soluţie practică avându-şi temeiul în dispoziţiile art. 92 alin. 4 din acelaşi cod. Aceste două texte nu pot fi coroborate, în primul rând, întrucât acestea au obiecte diferite, primul referindu-se la comunicarea cererilor şi a tuturor actelor de procedură, iar cel de-al doilea la înmânarea citaţiilor. În al doilea rând, trebuie să se ţină seama de formula redacţională a art. 86 din Codul de procedură civilă. Astfel, acesta, după ce, în alin. 1 consacră regula în materie, în alin. 3 consacră excepţia de la această regulă. Aşa fiind, nu se poate admite că procedura de citare reglementată prin alin. 1 ar putea fi îndeplinită şi prin afişare, într-o atare interpretare fiind greu de înţeles în ce situaţii comunicarea cererilor şi a tuturor actelor de procedură nu ar fi totuşi posibilă. Mai mult decât atât, admiţând că, totuşi, o asemenea situaţie s-ar putea ivi, cu titlu de excepţie – nefiind deloc clar care ar putea fi situaţiile în care comunicarea prin afişare nu ar fi posibilă, putându-se totuşi realiza prin scrisoare recomandată – este dificil de acceptat că exigenţele de validitate a comunicării ar fi, de această dată, substanţial mai riguroase decât cele impuse în mod obişnuit. Altfel spus, într-o atare interpretare, ar trebui să se accepte faptul că, în vreme ce agentul procedural sau substituenţii acestuia pot să comunice cererile şi, în general, actele de procedură, inclusiv prin afişare, în situaţia în care o atare comunicare nu este "posibilă" – în exprimarea legii aceasta urmează a se face prin poştă, cu scrisoare recomandată cu dovada de primire etc.Legiuitorul, instituind cu titlu de regulă, în art. 86 alin. 1 din Codul de procedură civilă, comunicarea cererilor şi a actelor de procedură prin agenţii procedurali sau substituenţii lor, a avut în vedere exclusiv situaţia în care o asemenea comunicare se face prin înmânarea respectivelor acte personal titularului sau unei alte persoane legitimate, având acelaşi domiciliu sau reşedinţă.Imposibilitatea de realizare a procedurii de comunicare, în maniera la care se referă textul legal, are în vedere deci situaţia în care la domiciliul titularului comunicării nu este nimeni, agentul procedural neputând să înmâneze personal actele respective, ceea ce impune şi legitimează utilizarea procedurii de comunicare prevăzute, cu titlu de excepţie, de art. 86 alin. 3 din Codul de procedură civilă, prin scrisoare recomandată cu dovadă de primire.Faptul că, în speţă, ca urmare a unei interpretări şi aplicări deficitare a reglementării legale în materie, comunicarea sentinţei s-a făcut prin afişare, cu consecinţe prejudiciabile pentru autorul excepţiei de neconstituţionalitate, constituie exclusiv o problemă de aplicare a legii, de competenţa instanţelor ordinare, şi nu poate fi convertită într-o problemă de constituţionalitate, întrucât neconstituţionalitatea unei norme legale constituie un viciu intrinsec al acesteia şi niciodată produsul unei înţelegeri arbitrare, care se abate de la spiritul şi finalitatea avute în vedere de legiuitor.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicată, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 86 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Bela Orban în Dosarul nr. 245/2004/C al Curţii de Apel Târgu Mureş – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 21 septembrie 2004.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistentCristina Toma–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește